Papa, în sărbătoarea Sfântului Gheorghe: este absurd să vrei să-l urmezi pe Isus în afara Bisericii

(RV – 23 aprilie 2013) În sărbătoarea Sfântului Gheorghe, zi onomastică pentru Jorge Mario Bergoglio, papa Francisc a celebrat marţi dimineaţă, în Capela Paulină din Vatican, o Sfântă Liturghie împreună cu cardinalii rezidenţi la Roma.

În omilie, Pontiful le-a mulţumit cardinalilor pentru prezenţa lor:
• „Mulţumesc, mă simt bine primit de voi. Mulţumesc, mă simt bine cu voi”, a spus Sfântul Părinte. Comentând lecturile zilei, Papa a subliniat că tocmai în momentul în care izbucneşte persecuţia, iese la iveală şi caracterul misionar al Bisericii”, iar creştinii răspândesc Evanghelia până în Fenicia, Cipru şi Antiohia.

• „Aveau în ei ardoarea apostolică ce a dus la răspândirea credinţei. Evanghelia a fost vestită şi grecilor, adică păgânilor, acesta fiind un pas înainte, făcut din iniţiativa Duhului Sfânt”.
Şi Duhul Sfânt, a continuat Papa, a îndemnat tot mai mult în această direcţie de deschidere spre vestirea Evangheliei tuturor.
„Dar” – a continuat Pontiful – „ la Ierusalim, unii au devenit un pic nervoşi auzind despre această iniţiativă şi l-au trimis pe Barnaba în 'vizită apostolică'”; „poate cu puţin simţ al umorului am putea spune că această vizită apostolică a lui Barnaba a fost începutul teologic al Doctrinei Credinţei”, a spus Sfântul Părinte.
Barnaba, a văzut că lucrurile mergeau bine, că astfel Biserica este şi mai mult Mamă, Mamă a mai multor fii, devenind tot mai mult o mamă care ne dăruieşte credinţă şi identitate: identitatea creştină este apartenenţa la Biserică, pentru că toţi aceşti fii aparţineau Bisericii, Bisericii Mamă”.

Referindu-se la semnificaţia trăirii identităţii creştine, papa Francisc l-a citat pe papa Paul al VI-lea, spunând:
• „Este o dihotomie absurdă să vrei să trăieşti credinţa în Isus fără Biserică, să-l urmezi pe Isus în afara Bisericii, să-l iubeşti pe Isus fără Biserică. Este tocmai Biserica Mamă dăruită de Isus cea care ne dăruieşte identitatea ce nu este doar un sigiliu, ci înseamnă apartenenţă”. Papa a explicat apoi că „identitatea înseamnă apartenenţă” şi că este frumos “să aparţii Bisericii”.

Evidenţiind bucuria lui Barnaba când a văzut că numeroase persoane au crezut şi s-au convertit la credinţa în Domnul, Papa a spus: “este tocmai bucuria evanghelizatorului. Este, cum spunea Paul al VI-lea 'dulcea şi consolatoarea bucurie de a evangheliza', iar această bucurie începe cu o persecuţie, cu o mare tristeţe şi sfârşeşte cu o bucurie”.

Şi astfel, a continuat Pontiful:
• „Biserica merge înainte între persecuţiile lumii şi mângâierile Domnului. Astfel este viaţa Bisericii. Dacă noi vrem să mergem puţin şi pe calea mondenităţii, negociind cu lumea, nu vom avea niciodată consolarea Domnului. Şi dacă noi căutăm numai consolarea, va fi o consolare superficială, nu cea a Domnului, ci una umană”.

Reflectând asupra caracterului misionar al Bisericii, Sfântul Părinte s-a oprit asupra curajului primilor creştini „care l-au vestit pe Isus grecilor, fapt scandalos la acea epocă”.
• „Să ne gândim la această Mamă Biserică care creşte” – a continuat – care creşte cu noi fii cărora le dă identitatea credinţei, pentru că nu se poate crede în Isus fără Biserică. Astfel a spus Isus însuşi, indicând că o credinţă de suprafaţă este lipsită de substanţă. Să ne gândim – a mai spus Pontiful – la consolarea pe care a avut-o Barnaba, acea „suavă şi mângâietoare bucurie de a evangheliza”. Papa Francisc şi-a încheiat omilia cu îndemnul ca ardoare apostolică să ne facă să mergem înainte, ca fraţi, împreună.

• „Înainte, ducând numele lui Isus în sânul Sfintei Biserici Mame şi, cum spunea Sfântul Ignaţiu, (n.n. biserică) „ierarhică şi catolică'. Aşa să fie”.

Înainte de omilie, Sfântului Părinte i-a fost adresat un cuvânt de salut şi de felicitare din partea Colegiului Cardinalilor, rostit de decan, cardinalul Angelo Sodano: „Sfinte Părinte, în această aniversare, confraţii cardinali prezenţi la Roma au dorit să strângă în jurul sfinţiei voastre, care purtaţi numele Sfântului Gheorghe, mulţumindu-i împreună Tatălui din ceruri pentru harurile dăruite până acum, implorând şi în viitor abundente haruri pentru ministerul vostru petrin”. „Cu acest spirit de comuniune fraternă” – a continuat – cardinalii prezenţi vă urează tot binele în această zi onomastică, cerând pentru sfinţia voastră şi pentru noi darul tăriei creştine pe care Duhul Sfânt l-a inspirat martirilor din orice timp”.

În realitate - a subliniat cardinalul Sodano – „a fost tăria darul inspirat de Duhul Sfânt inimii tânărului Gheorghe, comandant în armata romană, tărie care l-a ajutat să înfrunte orice dificultate în urma abandonării vieţii militare şi alegerii vieţii de discipol al lui Isus, care dăruieşte săracilor toate bunurile ce-i aparţin.

Renunţând la armura militară, Sfântul Gheorghe s-a îmbrăcat cu platoşa credinţei şi a carităţii, urmând brazda trasată de îndemnul adresat de Apostolul Paul creştinilor din Tesalonic, de „a îmbrăca armura credinţei şi a carităţii şi de a purta coiful speranţei” (cfr 1 Tes 5,8).
Alături de sfinţia voastră vom implora şi darul tăriei creştine pentru cei care şi azi suferă din cauza darului credinţei, aşa cum sufereau creştinii pe timpul Sfântului Gheorghe” – a mai spus cardinalul Sodano, continuând astfel: „În realitate, chiar acum câteva zile ne-aţi amintit că nu s-a încheiat timpul martirilor. Pornind de la aceste consideraţii, ne unim azi în jurul vostru, rostind cuvintele rugăciunii Colectei: „O, Doamne, prin mijlocirea Sfântului Gheorghe ajută-ne în slăbiciunea noastră şi fă ca puterea ta să strălucească asupra noastră”.

R.V./A.M.

Aici, serviciul audio: