Credinţa nu este alienare, ci parcurs de adevăr pentru pregătirea vederii minunatului
chip al lui Dumnezeu
(RV – 26 aprilie 2013) Parcursul de credinţă nu este o alienare, ci pregătirea
inimii pentru a vedea chipul minunat al lui Dumnezeu: a spus papa Francisc vineri,
26 aprilie, la Sfânta Liturghie celebrată în capela din Domus Sanctae Marthae, în
Vatican.
La celebrarea euharistică au participat unii angajaţi ai Tipografiei
Vaticane, ai Jandarmeriei şi ai Oficiului de Muncă al Sediului Apostolic.
Colegul
nostru, Sergio Centofanti, ne oferă mai multe detalii: Evanghelia
zilei prezintă cuvintele „Să nu se tulbure inima voastră”, adresate de Isus discipolilor.
•„Aceste cuvinte ale lui Isus sunt chiar frumoase. Într-un moment
de rămas bun, Isus le vorbeşte discipolilor din adâncul inimii. El ştie că discipolii
sunt trişti, căci îşi dau seama că lucrurile nu merg bine. Dar El spune: 'Să nu se
tulbure inima voastră' şi începe să vorbească ca un prieten, dar şi asemenea unui
păstor. Sunt cuvinte cu sonoritatea unei muzici, iar comportamentul este cel al unui
păstor cu propriile oiţe, cărora le spune: 'Să nu se tulbure inima voastră. Aveţi
încredere în Dumnezeu şi în mine'. Şi despre ce începe să vorbească? Despre cer, despre
patria definitivă. 'Aveţi încredere în mine, eu vă rămân fidel”: acestea sunt cuvintele
pe care pare să le spună, şi-şi asumă un rol de inginer, de arhitect când asigură:
'Merg să vă pregătesc un loc în casa Tatălui, unde sunt multe lăcaşuri'. Iar Isus
merge să ne pregătească un loc”.
Sfântul Părinte se întreabă: 'Cum este
acel loc?' Ce înseamnă pregătirea unui loc? Închirierea unei camere acolo, Sus?
Pregătirea unui loc înseamnă pregătirea posibilităţii noastre de a ne bucura, posibilitatea
de a vedea, de a simţi şi a înţelege bucuria a ceea ce ne aşteaptă, a acelei patrii
spre care ne îndreptăm”:
• „Întreaga viaţă creştină este o lucrare a lui
Isus, a Duhului Sfânt, pentru a ne pregăti un loc, pentru a ne pregăti ochii încât
să poată vedea…'Dar, Tată, eu văd bine, nu am nevoie de ochelari!'… Aceea este
însă o altă viziune…Să ne gândim la bolnavii de cataractă: ei văd, dar după intervenţie
ce spun? Nu m-am gândit niciodată că aş putea vedea aşa de bine fără ochelari. Tot
astfel, ochii noştri, ochii sufletului nostru au nevoie, au necesitatea de a fi pregătiţi
pentru a privi acel chip minunat al lui Isus; auzul are nevoie să poată asculta acele
cuvinte frumoase. Dar este mai ales nevoie de pregătirea inimii pentru a iubi, pentru
a iubi mai mult.”
În parcursul vieţii – a subliniat Papa – domnul pregăteşte
inima noastră „cu încercări, consolări, chinuri, cu cele bune…”
Întregul
drum al vieţii, a spus Pontiful, este un parcurs de pregătire. Uneori,
Domnul trebuie să se grăbească, cum a făcut cu tâlharul cel bun: avea doar câteva
minute pentru a-l pregăti şi a făcut-o. „Dar normalitatea vieţii nu are acest mers,
nu-i aşa? Trebuie să lăsăm să ne fie pregătită inima, ochii, auzul pentru a ajunge
în această patrie. 'Dar, Părinte, au am fost la un filosof care mi-a spus că toate
aceste gânduri sunt o alienare, că noi suntem alienaţi, că viaţa este aceasta, concretul,
şi că dincolo nu se ştie ce este…'. Unii gândesc astfel, dar Isus ne spune că nu este
aşa şi ne îndeamnă: „Aveţi încredere şi în mine. Ceea ce-ţi spun este adevărul: eu
nu te înşel, nu te păcălesc”:
• „A ne pregăti pentru cer – a mai
spus Papa – înseamnă să începem să-l salutăm de departe. Aceasta nu este alienare,
ci este adevărul şi înseamnă să-l lăsăm pe Isus să ne pregătească inima şi ochii pentru
acea frumuseţe atât de mare. Este parcursul frumuseţii; este calea de întoarcere în
patrie”.
În fine, papa Francisc s-a rugat pentru ca Domnul
să ne dea această speranţă puternică, curajul dar şi umilinţa de a lăsa ca Domnul
să ne pregătească o locuinţă, „locuinţa definitivă, în inima noastră, în ochii noştri,
în auzul nostru. Aşa să fie”.