Isus nu are nevoie de soldaţi ca să învingă forţele răului, puterea lui este blândeţea: Papa, la Sf. Liturghie

RV 03 sep 2013. „Întotdeauna acolo unde este Isus, există smerenie, blândeţe şi iubire”: a spus Papa Francisc la Sf. Liturghie, celebrată marţi dimineaţă în capela Casei Sf. Marta din Vatican. Isus, a subliniat Pontiful, nu are nevoie de armate pentru a învinge răul. „Lumina liniştită” a lui Isus vorbeşte inimii noastre, în timp ce lumina lumii e „o lumină artificială” şi ne face să cădem în mândrie şi orgoliu.

Papa a subliniat mai întâi cuvintele Sfântului Paul, din prima lectură a Sfintei Liturghii, adresate primelor comunităţi creştine: „Voi, fraţilor, nu sunteţi în întuneric, voi toţi sunteţi fii ai luminii” (1 Tes 5,4-5). De aceea, a continuat Papa, identitatea creştină este „o identitate de lumină, nu de întuneric”. Această lumină nu a fost bine primită de lume, dar Isus a venit să ne scoată din păcat, „lumina sa ne scapă de întuneric”. Pe de altă parte, mentalitatea de astăzi poate lăsa impresia că putem avea o lumină bazată doar pe cuceririle ştiinţifice ale omenirii:
● „Omul poate să ştie de toate, poate să aibă ştiinţă despre orice şi această lumină despre realitate. Dar lumina lui Isus este altceva. Nu este o lumină de ignoranţă! Este o lumină de înţelepciune, care este diferită de lumina lumii. Lumina pe care o poate oferi lumea este o lumină artificială, probabil, o lumină puternică – poate chiar mai puternică decât lumina lui Isus – dar este o lumină ce se aseamănă cu un foc de artificii, ca blitzul unui aparat de fotografiat. Lumina lui Isus, în schimb, e o lumină blândă, o lumină liniştită, o lumină de pace, este ca lumina din noaptea de Crăciun: fără pretenţii!”.

Această lumină care vine de la Isus se dăruieşte pe sine şi ne dăruieşte pacea. Lumina lui Isus „nu se dă în spectacol, este o lumină care merge la inimă”.

Cu toate acestea, a continuat Pontiful, nu trebuie să uităm că uneori „diavolul vine prefăcut în înger de lumină. Acestuia îi place să-l imite pe Isus şi se prezintă bun, ne vorbeşte liniştit, aşa cum vorbea cu Isus după postul din pustiu”. Iată de ce trebuie să-i cerem Domnului „înţelepciunea discernământului ca să cunoaştem când această lumină vine de la Isus şi când vine de la diavol, care se preface într-un înger de lumină”.

„Mulţi cred că trăiesc în lumină, şi sunt efectiv în lumină, dar nu-şi dau seama… Cum este lumina pe care ne-o oferă Isus? Lumina lui Isus o putem recunoaşte după faptul că este o lumină blândă, nu este o lumină care se impune, este smerită. E o lumină blândă, vine cu forţa blândeţii. E o lumină care vorbeşte inimii, dar şi o lumină care îţi oferă Crucea. Dacă în lumina noastră interioară suntem oameni blânzi, vom auzi vocea lui Isus în inimă şi vom privi fără teamă la Cruce. Aceasta este lumina lui Isus”.

Dacă, în schimb, vine „o lumină care te face orgolios” – a fost atenţionarea Papei – o lumină care „te face să-i vezi pe ceilalţi de sus în jos”, să-i dispreţuieşti pe ceilalţi şi să fii mândru, aceea nu este lumina lui Isus: este lumina diavolului, prefăcut în Isus, într-un înger de lumină”.

Cum putem deosebi lumina adevărată de lumina falsă? „Întotdeauna”, spune Papa, „acolo unde este Isus, acolo este smerenie, blândeţe şi Cruce”. Niciodată „nu vom găsi un Isus care să nu fie smerit, blând, un Isus fără iubire şi fără Cruce”. De aceea, trebuie să păşim pe urmele lui Isus fără teamă, să urmăm lumina lui pentru că lumina sa este „frumoasă şi face mult bine”.

În Evanghelia zilei, luată de la Sf. Luca, Isus alungă un duh necurat iar lumea este cuprinsă de teamă când aude cuvântul prin care Isus alungă duhurile necurate:
● „Isus nu are nevoie de o armată pentru a-i îndepărta pe diavoli, nu are nevoie de mândrie, nu are nevoie de putere, de orgoliu. «Ce fel de cuvânt este acesta – se întreabă lumea – prin care el porunceşte duhurilor necurate cu autoritate şi putere şi ele se îndepărtează?» (Lc 4, 36). Este un cuvânt smerit, calm, cu multă iubire. Este un cuvânt care ne însoţeşte în momentele de Cruce. Să-i cerem Domnului să ne dăruiască astăzi harul luminii sale şi să ne înveţe să deosebim când lumina este de la El şi când este o lumină artificială, care vine de la duşman, ca să ne înşele”.

(rv – A. Gisotti – A. Dancă)