În Crucea lui Cristos, crucile noastre: meditațiile de la Calea Crucii din Vinerea Mare la Colosseum

RV 15 apr 2014. Editura Librăria Vaticană (LEV) a publicat marţi textele rugăciunii ”Calea Crucii” care va fi condusă de Papa Francisc în Vinerea Mare la Colosseum-ul din Roma.

Meditaţiile din acest an au fost pregătite, din dorinţa Sfântului Părinte, de mons. Giancarlo Bregantini, arhiepiscop de Campobasso-Boiano, în Italia. Ritul sacru va fi transmis de Centrul Vatican de Televiziune (CTV) şi în Mondoviziune începând cu ora Romei 21.15. Transmisiunea poate fi urmărită în direct şi de pe pagina noastră Internet (www.ro.radiovaticana.va), accesând bannerul Vatican Player, la secţiunea Video.

Potrivit anticipărilor publicate de L’Osservatore Romano, lecturile biblice şi meditaţiile care vor fi proclamate la Calea Crucii în seara Vinerii Sfinte la Colosseum îndeamnă la o reflecţie creştină despre criza economică, drama imigranţilor şi relele care seceră viaţa tinerilor din timpurile noastre.

Autorul meditaţiilor a transpus în cele 14 staţiuni ale rugăciunii „Calea Crucii” rănile deschise ale omenirii de astăzi. Pe lemnul Crucii lui Cristos se află păcatele omului, nedreptăţile provocate de criza economică şi consecinţele acesteia, precum precaritatea vieţii, şomajul, speculaţiile financiare, sinuciderile învestitorilor, corupţia şi camăta. Isus le poartă cu sine pe Calvar pentru a ne învăţa că viaţa trebuie trăită nu în nedreptate ci lansând punţi de solidaritate cu cei mai vulnerabili, biruind teama izolării şi recuperând stima pentru activitatea politică şi construcţia binelui comun.

Meditaţiile de la Calea Crucii din Vinerea Sfântă îmbrăţişează şi drama a milioane de migranţi, rănile atâtor femei supuse violenţei, trauma copiilor abuzaţi, durerea mamelor care şi-au pierdut copiii din cauza războiului, a drogurilor şi alcoolismului.

În Isus care cade de trei ori pe drumul către Golgota, arhiepiscopul italian întrevede şi certitudinea speranţei: în iureşul încercărilor, rugăciunea intensă înălţată către Dumnezeu uşurează povara crucii personale. În acest fel, toţi cei încercaţi pot învăţa de la Isus să accepte fragilitatea vieţii şi să nu se descurajeze din cauza căderilor. Simon din Cirene, omul din ţinuturile îndepărtate care l-a ajutat pe Fiul lui Dumnezeu să-şi ducă Crucea, ne spune astăzi că a merge în întâmpinarea celuilalt pentru a-i da o mână de ajutor înseamnă a redescoperi simţul fraternităţii şi prezenţa lui Dumnezeu în orice om creat după chipul şi asemănarea lui.

Reflecţiile care se vor auzi la Calea Crucii de la Colosseum fac trimitere şi la realităţile de suferinţă din mediul italian, precum suferinţa copiilor care mor din cauza tumorilor provocate de incendierea deşeurilor toxice, greutăţile străinilor care solicită azil politic, aspiraţiile celor obligaţi să fugă din patrie pentru a găsi una nouă dar se lovesc de porţile încuiate. Cei din urmă ai societăţii moderne sunt cu toţii prezenţi în staţiunile rugăciunii Calea Crucii, unde suferinţele lui Cristos amintesc de suferinţele deţinuţilor, trimişi de multe ori fără o sentinţă definitivă în penitenciare aglomerate sau în institute de detenţie în care continuă să se practice tortura.

Dar în meditaţiile de la Cale Crucii din anul mântuirii 2014 se află şi viaţa Bisericii, simbolizată de cămaşa lui Cristos care a rămas întreagă, imagine atât a unităţii ce trebuie căutată zi de zi între creştini, cât şi a armoniei de recuperat printr-un efort impregnat de răbdare şi de arta de a construi pacea cu ajutorul fraternităţii, împăcării şi al iertării reciproce. Şi după cum imaginea lui Cristos depus de pe Cruce în braţele Mamei sale îndurerate a străbătut negura veacurilor pentru a mişca inimile a nenumărate generaţii, mesajul acestei icoane continuă să fie actual şi în secolul XXI: moartea nu poate să ucidă iubirea. ”Iubirea este mai tare decât moartea”, se citeşte în meditaţiile de la Calea Crucii, ”iar cine este gata să-şi dea viaţa pentru Cristos, care a murit şi a înviat, o va afla, transformată, dincolo de moarte”.

(rv – A. Dancă)