Cuvintele Papei Francisc despre intervenția în Irak, în conformitate cu doctrina socială a Bisericii: mons. Mario Toso

RV 22 aug 2014. Au trezit ample dezbateri în presa occidentală cuvintele Papei Francisc despre oprirea ”agresorului injust” în Irak, pronunțate la conversația cu jurnaliștii la întoarcerea din R. Coreea. Au impresionat în mod deosebit afirmațiile Suveranului Pontif care consideră că în timpurile noastre are loc, în realitate, ”Al Treilea Război Mondial” pe bucăți.

Pentru un comentariu asupra acestor dezbateri, Radio Vatican l-a intervievat pe mons. Mario Toso, secretarul Consiliului Pontifical ”Justitia et Pax”:
• ”Papa Francisc exprimă o impresie destul de răspândită: gândindu-se la numeroasele conflicte în desfășurare ici și colo, dar și la popoarele implicate în acestea, nu se poate să nu deduci că familia umană a intrat într-un parțial și potențial ”Al Treilea Război Mondial”. Ceea ce trebuie să trezească îngrijorare, deși granițele conflictelor sunt circumscrise, este faptul că acestea reprezintă în cele din urmă focare din care se poate declanșa dintr-un moment în altul un război global care ar putea să implice o mare parte din omenire. Asemenea conflicte sunt abordate de o manieră inadecvată. În rândul celor care par interesați de soluționarea acestora nu se observă o voință clară de pace și dreptate. Există impresia că întotdeauna predomină puncte de vedere particulare, niciodată binele comun al familiei umane, al popoarelor sau al popoarelor dintr-o anumită regiune. E nevoie de o muncă asiduă pentru a îndepărta cauzele care declanșează conflictele și a crea condițiile pentru pace”.

”Este permis a opri agresorul injust”, a spus Papa Francisc, dar – a adăugat Pontiful – modalitățile de acțiune trebuie să fie decise la Națiunile Unite, nu pot fi luate de o singură națiune.
• ”Intervenția Papei Francisc mi s-a părut măsurată și bine gândită. A precizat că agresorul injust trebuie oprit și a explicat că modul în care aceasta se poate realiza trebuie să fie decis nu atât de un stat individual, cât mai degrabă de comunitatea internațională. Substanțial, Papa s-a situat nu doar pe linia celei mai recente formulări a doctrinei sociale a Bisericii dar și a comunității internaționale. Pentru rezolvarea conflictelor și agresiunilor injuste, este indispensabil să se facă referință la reguli comune, renunțând definitiv la ideea de a căuta dreptate prin recursul la război, prin măsuri solitare și izolate. Carta Națiunilor Unite a interzis, după cum știm bine, nu doar recursul la război dar și la simpla amenințare cu războiul. La urma urmei, e necesar să se aleagă mijloace alternative. Altfel spus, trebuie cultivat multilateralismul drept cale care oferă garanții mai mari de dreptate, chiar și în cazul în care ar trebui să se realizeze principiul de responsabilitate cu privire la protecția etniilor și a grupurilor care sunt amenințate cu moartea, cum se întâmplă în Irak, din partea unor grupări teroriste”.

Cuvintele Papei au atins într-un fel comunitatea internațională, care se prezintă mai degrabă tăcută și indiferentă. Dar Pontiful a chemat în cauză și instituțiile internaționale pentru a acționa cu eficacitate în asemenea situații?
• ”Papa Francisc a mișcat comunitatea internațională care pare să fie distrată și lentă în a interveni în favoarea dreptății, lăsând intervenția pe seama statelor respective. Dar potrivit cuvintelor Papei, în fața unor probleme delicate și complexe, de proporții internaționale, este mai proporționată intervenția organizațiilor internaționale și regionale. Acestea, însă, trebuie să fie capabile să colaboreze între ele pentru a înfrunta problemele și a promova pacea. Încă o dată, se prezintă urgența ca în fața unor probleme globale sau de interes global, să existe instituții internaționale adecvate și, prin urmare, reformate, ca în cazul tutelării și promovării altor bunuri colective”.

(rv – A. Gisotti – A. Dancă)