Câteva gesturi emoționante ale Pontifului în Albania: interviu cu părintele Federico
Lombardi
(RV – 23 septembrie 2014) La întoarcerea
din Albania, unde l-a însoțit pe Sfântul Părinte în călătoria apostolică de o zi,
de duminică 21 septembrie, Părintele Federico Lombardi, directorul Sălii
de Presă a Sfântului Scaun a acordat un interviu postului nostru de Radio în care
evidențiază gesturile emoționante ale Pontifului, ce vor rămâne cu siguranță imprimate
în memoria colectivă a poporului albanez, precum îmbrățișarea spontană a unor supraviețuitori
ai persecuției comuniste.
P. Federico Lombardi: "Nu m-a surprind
deloc acest moment de profundă emoție pentru că tema martiriului, a mărturiei de credință
în situații extrem de dificile este o temă la care Papa vibrează foarte mult. Aceiași
trăire s-a văzut și în Coreea, chiar dacă acei martiri aparțineau unei epoci mai îndepărtate.
În schimb în Albania perioada este foarte recentă, iar persoanele întâlnite, chiar
dacă nu și-au pierdut viața, au trăit aceiași experiență de persecuție ca a martirilor
prigoanei comuniste. În această zi, memoria martiriului a fost foarte puternică, foarte
intensă. S-a văzut și în acea foarte frumoasă prezentare pregătită de albanezi, cu
fotografiile în format amplu a celor 40 de martiri a căror cauză de beatificare este
în curs, imagini suspendate de-a lungul Bulevardului din Tirana care a fost parcurs
de mai multe ori în timpul vizitei și care se află chiar în fața pieței în care s-a
celebrat Sfânta Liturghie, din fața Palatului prezidențial.
Impactul a
fost foarte mare nu doar pentru noi dar și pentru albanezi căci, chiar dacă-și cunosc
istoria, nu cunoșteau chipurile celor 40 de martiri, nu-i aveau prezenți ca imagine
în memorie, iar faptul de a le vedea chipurile le-a redat cumva sentimentul a ceea
ce s-a trăit în deceniile secolului trecut.
Papa a trăit cu mare emoție întâlnirea
cu cei doi supraviețuitori ai prigoanei comuniste care, cu mare simplitate, i-au povestit
Papei din experiențele trăite. (…) Nu se poate merge în Albania fără a simți intensitatea
acestei prezențe. Papa a avut cuvinte foarte frumoase când a vorbit despre plinătatea
inimii cu care trăia acele momente, când a spus de prezența sa - în mod spiritual
– la zidul cimitirul din Scutari, acolo unde au fost împușcați diferiți martiri care
au fost amintiți în timpul vizitei în Albania.
Și discursul președintelui
a oferit o frumoasă premisă a călătoriei apostolice în Albania, amintind despre raporturile
dintre Albania și Biserică și despre ceea ce a însemnat perioada persecuției. Personal,
am fost recunoscător și impresionat de faptul că președintele a ținut să amintească
Radio Vatican ca vocea care venea de la Roma și aducea mesajele de mângâiere ale Papei
către albanezii persecutați. Și nu fără motiv, în trecut primul-ministru al Albaniei
ne-a înmânat medalia Ordinul Maica Tereza de Calcutta, cea mai înaltă o distincție
din țară, tocmai pentru serviciul adus în acea perioadă în favoarea populației persecutate."
În interviu, părintele Federico Lombardi a evocat și momentul intens
care a urmat celebrării Vesperelor , și anume întâlnirea cu un grup de copii aflați
în dificultate, cu diferite suferințe, și în cadrul acestei întâlniri Papa a folosit
un concept, o reflecție pe care o propune des și anume "bunătatea nu este o slăbiciune".
P. Federico Lombardi: "În fiecare călătorie a Papei există un moment
dedicat în mod explicit temei carității și a angajării Bisericii în domeniul carității,
al asistenței, al gesturilor concrete de atenție față de cei mai puțin considerați,
față de cei săraci, cei bolnavi, cei aflați în dificultate. De aceea, vizita la Centrul
"Betania" reprezenta un punct important al acestui itinerariu și pentru faptul că,
într-o țară precum Albania, Biserica aduce o contribuție substanțială acestei activități
în care caritatea și atenția față de cei din urmă se manifestă în mod concret (…)."