Iubirea, nu litera legii, deschide porțile speranței: Papa Francisc, la Sfânta Liturghie
vineri dimineață
RV 31 oct 2014.La Sfânta Liturghie celebrată vineri
dimineață în capela reședinței sale din Casa Sf. Marta Papa Francisc a remarcat că
unii creștini sunt atât de mult atașați de lege încât ajung să neglijeze dreptatea,
în timp ce alții sunt atașați cu orice preț de iubire, singura care dă plinătate legii.
În Evanghelia zilei, proclamată vineri în ritul roman sau latin, Isus îi întreabă
pe farizei dacă este sau nu îngăduit să vindece în zi de sâmbătă. Farizeii nu dau
nici un răspuns. Atunci Isus, luându-l de mână pe cel bolnav, îl vindecă înaintea
lor. Isus reproșează acestor oameni care ”erau atașați atât de mult de lege încât
au uitat de dreptate” și negau până și ajutorul datorat părinților bătrâni, cu pretextul
că ceea ce aveau trebuia să-l doneze la templu. Dar ce era mai important, porunca
a patra a lui Dumnezeu sau templul? • ”Această cale de a trăi atașați de lege
îi îndepărta de iubire și de dreptate. Aveau grijă de lege, dar neglijau dreptatea.
Erau foarte atenți la lege, dar neglijau iubirea. Erau modele de urmat. Pentru acești
oameni Isus nu găsește decât un cuvânt: fățarnici. Pe de o parte, străbăteau lumea
în lung și-n lat ca să facă un prozelit, dar apoi? Închideau poarta! Oameni de închidere,
oameni atât de atașați de lege, de litera legii, dar nu de legea prin excelență, căci
adevărata lege este iubirea. Erau atașați de litera legii dar închideau întotdeauna
porțile speranței, ale iubirii, ale mântuirii. Oameni care știau numai să închidă”.
Calea de urmat pentru a fi credincioși față de lege, a continuat Papa
Francisc, fără a neglija dreptatea și iubirea, este calea inversă, după cum spune
Sfântul Paul în Scrisoarea către Filipeni: de la iubire, spre integritate, de la iubire
la discernământ; de la iubire la lege”. • ”Aceasta este calea pe care o învață
Isus, cu totul opusă celei arătată de învățătorii legii. Calea de la iubire către
lege este calea care duce la Dumnezeu. În schimb, cealaltă cale, calea atașamentului
față de lege, de litera legii, duce la închidere, duce la egoism. Calea care duce
de la iubire la cunoaștere și la discernământ, la desăvârșirea deplină,
duce la sfințenie, la mântuire, la întâlnirea cu Isus. În schimb, această cale duce
la egoism, la mândria de a se simți drept, la acea «sfințenie», între ghilimele, a
aparențelor. Isus spune acestor oameni: «Vă place să fiți văzuți de ceilalți ca oameni
de rugăciune, ca oameni care postesc, etc.». Pentru a fi văzuți de alții. De aceea
Isus spune despre ei: «Faceți ceea ce vă spun, dar nu ceea ce fac»”.
Acestea
sunt cele două căi și Isus ne arată câteva gesturi mici prin care lasă de înțeles
care este calea de la iubire la cunoașterea deplină și la discernământ. Isus ne ia
de mână și ne vindecă: • ”Isus se apropie: apropierea este întocmai dovada că
noi mergem pe calea adevărată. Aceasta este calea pe care Dumnezeu a ales-o ca să
ne mântuiască: apropierea. S-a apropiat de noi, s-a făcut om. Trup: trupul lui Dumnezeu
este semnul, trupul lui Dumnezeu este semnul adevăratei dreptăți. Dumnezeu care s-a
făcut om ca unul dintre noi, și noi ca trebuie să ne facem ca cei care sunt nevoiași,
ca cei care au nevoie de ajutorul nostru”.
”Trupul lui Cristos – a spus
mai departe Sfântul Părinte – este puntea care ne apropie de Dumnezeu. Nu este litera
legii. Legea își găsește împlinirea în trupul lui Cristos, este un trup care știe
să sufere, care și-a dat viața pentru noi”. Exemplul apropierii lui Isus, de la iubire
la împlinirea legii să ne ajute să nu cădem niciodată în fățărnicie, niciodată! Este
atât de neplăcut un creștin fățarnic. Foarte urât! Domnul să ne ferească de așa ceva!”.