2014-11-15 13:42:00

România are deja un președinte nou. Necomunist


RV 15 nov 2014. Pe cine vor alege românii să le reprezinte țara și interesele? Pe Victor Ponta sau pe Klaus Johannis? Pe candidatul coaliției de stânga sau pe cel al formațiunilor de dreapta? Indiferent cine va strânge majoritatea voturilor, s-ar putea spune că prima victorie este a României: pentru prima dată din 1989 balotajul pentru prezidențiale nu mai aduce în fața electoratului doi candidați compromiși cu structurile comuniste. Alte țări din regiune s-au desprins mai rapid de moștenirea vechiului regim. România a avut nevoie de 25 ani! Românii vor avea astfel nu doar un nou președinte, cum era și firesc, dar și un președinte nou.

După o campanie extenuantă, cu dezbateri electorale menite să învingă adversarul dar nu să convingă electoratul, peste 18 milioane de alegători au fost chemați la vot duminică, 16 noiembrie 2014, să-și aleagă noul președinte al țării din cei doi candidați care au trecut de primul tur de scrutin de la 2 noiembrie.

Alegătorii care locuiesc în țară au la dispoziție 18.500 de secție de votare. Pentru românii din afara granițelor țării, au fost instalate 294 de secții, la fa ca în primul tur, un număr care s-a dovedit insuficient pentru sutele de mii de alegători aflați peste hotare, provocând aspre polemici pe rețelele de socializare. Ce s-ar întâmpla în țară dacă pentru un oraș de mărime medie, de aproximativ 100 de mii de locuitori, s-ar dispune o singură secție de votare? – se întreba nedumerit un român care locuiește la Torino.

Potrivit noului ministru de externe, Teodor Meleșcanu, legislația în vigoare nu a permis creșterea numărului de secții de votare, singura opțiune la îndemână fiind aceea de a pregăti mai multe cabine de vot. Efectele acestei măsuri nu sunt greu de prevăzut. Ținând cont de apetitul democratic din diaspora și organizarea discutabilă de la primul scrutin, mai mulți observatori din presă s-au întrebat de ce nu s-a dispus pentru turul doi o măsură guvernamentală «ad hoc» care să permită creșterea numărului de secții?

Pe fondul unei degradări progresive a ofertei politice, coroborat de un dezinteres din ce în ce mai mare din partea cetățenilor, devine și mai lămurit că mobilitatea geografică și culturală a românilor din mileniul al treilea nu mai suportă imobilismul birocratic al unui aparat de stat autoreferențial. De obicei, acesta este aspru sancționat în cabina de vot, pentru că nu omul a fost făcut pentru lege, ci legea pentru om. Între timp, explicabil sau nu, votul electronic rămâne o himeră, deși se practică fără fraude în țări care numără sute de milioane de alegători, iar România se află în top ten-ul țărilor cu cele mai rapide conexiuni la Internet.

În orice caz, cu mai multă sau mai puțină convingere, alegătorii sunt așteptați să meargă duminică la vot, de la ora 7.00 până la 21.00, și să pună ștampila în favoarea unui candidat care urmează să conducă România până în 2019.

Recomandând preoţilor din parohii să-i îndemne pe credincioşi să participe la vot, episcopii romano-catolici și greco-catolici au subliniat într-un comunicat de presă că în exercitarea dreptului la vot nimeni nu trebuie să se lase influenţat de promisiuni, bani sau alte beneficii materiale.

”Dacă vă pasă, nu mai stați în casă!”, scandau manifestanții din diferite orașe în vederea balotajului prezidențial. Pentru fragila democrație românească este de importanță vitală, mai mult ca oricând, participarea la vot.

(rv – A. Dancă)








All the contents on this site are copyrighted ©.