Congresul Mondial pentru pastorația migranţilor, cu PS Petru Gherghel

RV 18 noiembrie. Cardinalul Antonio Maria Vegliò, preşedintele Consiliului Pontifical pentru pastoraţia migranţilor şi itineranţilor,  a deschis luni, 17 noiembrie, la Universitatea Urbaniană din Roma al VII-lea Congres mondial al pastoraţiei migranţilor. Din România participă PS Petru Gherghel, responsabil cu pastoraţia migranţilor din partea Conferinţei episcopilor din România.

În cuvântul de început, cardinalul Vegliò a subliniat că:

„este nevoie să considerăm migranţii o resursă pentru comunităţile care îi primesc» şi nu o problemă. În acest fel, ei pot «coopera la dezvoltarea  Bisericii în care sosesc, contribuind la creşterea fraternităţii»”.

La congres participă 300 de experţi din 93 de ţări  care discută până vineri pe marginea temei «Cooperare şi dezvoltare în pastoraţia migranţilor». Iau parte şi delegaţi ai altor biserici şi confesiuni creştine care împărtăşesc aceeaşi îngrijorare pentru fenomenul migrator, politicieni, membri ai corpului diplomatic şi personalităţi academice.

 Introducând sesiunile de lucru, mons. Vegliò a menţionat problematicile de natură socială, economică, politică, culturală şi religioasă care însoţesc fluxurile de migranţi şi urgenţele ridicate care interpelează comunitatea internaţională şi reprezintă un “fenomen complex şi dificil de controlat datorită legăturii cu toate sferele vieţii cotidiene”.

Dar, a observat preşedintele Consiliului, faptul că milioane de persoane “migrează în ciuda obstacolelor persistente, arată o «incompatibilitate» între abordarea restrictivă a fenomenului şi lumea care se îndreaptă spre o liberalizare mai mare de alte fluxuri”. Dimpotrivă, a adăugat el, „această incoerență poate fi responsabilă” pentru unele realități negative, ca „numărul mare de emigranți fără documente, apariția unor zone de tranzit de migraţii” și „traficul de ființe umane în afara granițelor”.

Din aceste motive, a explicat el, „în această eră de migrații fără precedent, există o tendință de a vedea străinul emigrant cu suspiciune și teamă”. Și astfel, în loc de „primire și solidaritate”, acești oameni ajung să stârnească „neîncredere și ostilitate, suspiciune și prejudecăți” până la punctul că tot mai des „spiritul uman, capabil de o mare generozitate, este redus la tăcere de apeluri la izolare și restricție. Iată aşadar „într-un climat atât de îngrijorător”, importanța temei congresului, care focalizează atenţia pe termeni de cooperare şi dezvoltare, în  perspectiva specifică de interes pastoral pentru cei care-și părăsesc patria în căutarea de noi oportunități de viață. De fapt, a explicat cardinalul, aceste două concepte „pun accentul pe aspectul pozitiv cu privire la fenomenul migrației, inclusiv locul de muncă”. În acest sens, prelatul a cerut „să nu trecem cu vederea faptul că afluxul de migranți către țările gazdă, înseamnă pentru acestea din urmă, mari beneficii, deoarece dau noi forțe creatoare și productive. Incluziunea socială a migranților în țările gazdă poate crea bogăție pentru țările înseși, oferind în același timp posibilitate de pregătire, informare, lucru și retribuţie pentru migranți”. La rândul lor, migranţii „pot împărtăși cu țara de origine o parte din beneficiilor primite în țara gazdă”. Ar trebui însă, avertizează cardinalul Vegliò, „să nu se măsoare dezvoltarea doar în termeni de creștere economică sau alţi indicatori financiari”.

 În cele din urmă, intrând în specificul activităţii pastorale, cardinalul a reamintit că “migranții nu au numai necesităţi materiale, ci și spirituale, pentru care Biserica este chemată să răspundă. Punctul de pornire este întotdeauna înțelegerea situației migranților în toate dimensiunile, în lumina Cuvântului lui Dumnezeu și a doctrinei sociale a Bisericii”.

(RV – M. Caba)