Citește articolul Mergi la meniu

Social Networks:

RSS:

Radio Vatican

Vocea Papei și a Bisericii în dialog cu lumea

alte Limba:

Biserică \ România

România la 25 de ani de libertate și Ioan Paul al II-lea

Papa Ioan Paul al II-lea și cardinalul Alexandru Todea, catedrala romano-catolică din București, 8 mai 1999

20/12/2014 13:05

RV 20 dec 2014. În contextul succesiunii democratice la președinția României, de la Traian Băsescu care prezintă pe 20 decembrie un bilanț la finalul celor două mandate, la Klaus Iohannis, care duminică 21 decembrie începe mandatul de președinte al țării, românii marchează în aceste zile împlinirea a 25 de ani de la căderea regimului comunist și redobândirea libertății.

Revolta populației din 16 decembrie 1989 de la Timișoara a accelerat succesiunea evenimentelor care au făcut ca orașul de pe Bega să fie declarat ”primul oraș liber al României”. Revolta de la Timișoara s-a transformat într-o revoluție care a cuprins mai multe orașe și a culminat în perioada 21-22 decembrie 1989 la București.

”Revoluția românilor din 1989 a început la Iași pe 14 decembrie”: au afirmat mai mulți revoluționari, istorici și personalitățile politice în cadrul unui simpozion organizat în vechea capitală moldavă la 14 decembrie a.c. ”La Iași a fost încercarea unor oameni de a da startul protestelor împotriva regimului Ceaușescu și împotriva regimului comunist. Acțiunea din 14 decembrie 1989 nu a fost încununată de succes pentru că Securitatea a aflat”, a spus istoricul Adrian Cioroianu, citat de agenția Agerpres. În zilele de 13 și 14 decembrie 1989 un grup de șase persoane au distribuit în cutiile poștale manifeste pe care era inscripționat următorul mesaj: ”Participați la demonstrația din Piața Unirii la 14 decembrie, ora 16.00”. Manifestația de la Iași nu a mai avut loc, organizatorii fiind arestați unul după altul și duși în beciurile Securității unde au fost bătuți și înfometați până pe 22 decembrie.

Istoricul Adrian Cioroianu a spus că nu trebuie să existe o competiție între Iași și Timișoara în privința locului în care s-au declanșat schimbările din 1989. Potrivit istoricului Cioroianu, protestele de acum 25 de ani, dincolo de enigmele și nelămuririle pe care le păstrează, ”chiar au fost o revoluție” din momente ce s-au verificat două elemente cheie din definiția unei revoluții schimbarea regimului politic și a sistemului constituțional.

Pe de altă parte, deținuții politici și-au adus contribuția la istorie riscându-și libertatea și destinul lor pentru libertatea întregului popor: a spus președintele executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Radu Preda, citat de Agerpres, la conferința organizată la 15 decembrie la București despre evenimentele din 1989.

La observația pertinentă de mai sus este firesc să subliniem contribuția martirilor Bisericii Catolice de ambele rituri care în primii ani ai regimului comunist au plătit cu prețul suprem al vieții fidelitatea față de Cristos. Chipul României în fața istoriei ar fi mai puțin luminos astăzi fără jertfa unui Anton Durcovici, Vladimir Ghika, Ignațiu Bogdanffy, Ioan Scheffer – care au fost deja ridicați la cinstea altarelor de Biserica Romano-Catolică – dar și a celor împreună cu ei din Biserica Greco-Catolică, Vasile Aftenie, Valeriu Traian Frenţiu, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu.

La 20 decembrie 1989 ecoul protestelor din România trecea dincolo de granițele închise ale țării și bătea la ușa Sfântului Ioan Paul al II-lea. De două zile, colegii noștri de la redacția română Radio Vatican vorbeau acum 25 de ani de ”insurecția populară din România”. 20 decembrie era miercuri, ziua tradiționalei audiențe generale. Glasul inconfundabil al pontifului ”venit de departe” exprima preocuparea lumii libere față de cei care se zbăteau încă în chinurile unui regim în agonie:

• ”Am aflat cu toții, cu profundă durere – spunea Ioan Paul al II-lea la 20 decembrie 1989 - știrea despre morții și răniții din unele orașe ale României. În timp ce deplâng și condamn orice violență comisă împotriva cetățenilor lipsiți de apărare, înalț către Domnul rugăciunea mea imploratoare ca să primească în pacea sa sufletele acestor victime care și-au pierdut viața în momentul în care lumea creștină se pregătește să celebreze nașterea Celui pe care îl invocăm ca «Principe al Păcii». Exprim, apoi, cuvinte de mângâiere pentru cei răniți și pentru toate acele familii care sunt cuprinse de îngrijorare datorită acestui tragic eveniment și doresc să le urez tuturor cetățenilor iubitei națiuni române o conviețuire armonioasă între componentele sale etnice, care să ofere întregului popor posibilitatea de a se bucura în pace de drepturile umane, civile și religioase și să garanteze libertățile sale fundamentale! Dumnezeu să binecuvânteze România!”.

La 25 de ani de la acest vibrant apel al Sfântului Ioan Paul al II-lea, România, cu toate speranțele de viitor dar și cu balastul problemelor nerezolvate, se poate considera binecuvântată și de aceea îi aduce mulțumire lui Dumnezeu pentru darul libertății.

Mai jos interviul cu pr. dr. Wilhelm Dancă, realizat în italiană de colegii de la ediția internațională a jurnalului Radio Vatican despre modul în care a trăit evenimentele din decembrie 1989.

(rv – A. Dancă)

20/12/2014 13:05