Căutarea lui Dumnezeu în orice: cheia de înțelegere a pontificatului Papei Francisc

24 februarie 2015. Papa Francisc este primul Pontif iezuit din istorie și acest lucru se reflectă în gesturile, cuvintele și reflecțiile sale. Volumul "Il Papa gesuita" (Pontiful iezuit), publicat de editura Mondadori  își propune să analizeze tocmai relația dintre aceste trei aspecte și apartenența sa la familia iezuită, fără de care ar fi dificilă, chiar imposibilă, o cheie de lectură justă a pontificatului Papei Bergoglio. Autorul volumului, Vittorio Alberti, este profesor de filozofie la Universitatea Pontificală Laterană și membru al Consiliului Pontifical pentru Dreptate și Pace.

Cartea reprezintă o ocazie pentru a înțelege legăturile dintre creștinism, libertate de gândire și laicitate, după cum a explicat autorul volumului colegului nostru Michele Raviart. Întrebat dacă gesturile și cuvintele Papei Francisc reflectă apartenența Pontifului la familia fiilor spirituali ai Sfântului Ignațiu, profesorul Vittorio Alberti a spus că libertatea gesturilor și cuvintelor Papei reflectă cât se poate de bine faptul că este un iezuit.

R. – În a fi liber . Acest lucru este foarte clar, căci iezuiții au o spiritualitate care le indică să-l caute pe Dumnezeu în orice. Exercițiile spirituale ale Sfântului Ignațiu prescriu căutarea voinței lui Dumnezeu în orice lucru. Orice lucru înseamnă chiar și cele mai imprevizibile și de neconceput, cele mai originale, care se află nu doar în interiorul structurilor bisericești și nu doar în ceea ce ne așteptăm. Această libertate de căutare, de vocație, este tradusă de Papa în termenii asumării propriului rol, iar acest aspect constituie probabil partea cea mai caracteristică privind apartenența sa la Ordinul Iezuit.  

Întrebat în legătură cu subtitlul ("Idee nefinalizată, libertate, laicitate în Papa Francisc") (Pensiero incompleto libertà, laicità in Papa Francesco), autorul a explicat:

R. – De idee nefinalizată a vorbit Papa Francisc, aceasta fiind o categorie specifică spiritualității iezuiților. Este vorba despre o gândire care nu se închide, despre o idee care nu pune un punct definitiv, care nu creează o constrângere de felul: crezi aceasta ești înăuntru, nu crezi aceasta te plasezi în afară. Nefinalizat înseamnă că este mereu deschis, în căutare continuă, precum gândirea filosofică.

R.V./A.M.