Libertatea de conştiinţă şi de exprimare în Europa

RV  06 martie 2015.  La Bratislava s-a desfăşurat în aceste zile a II-a Întâlnire a consilierilor juridici ai Conferințelor Episcopale din Europa, având ca temă libertatea. Cei 18 episcopi europeni care au luat parte la dezbateri, s-au focalizat asupra două aspecte ale libertăţii: libertatea de conştiinţă şi libertatea de exprimare. Reflecţia acestora a avut la bază respectul pentru demnitatea persoanei, punct cheie subliniat şi în  mesajul adresat participanţilor din partea Sfântului Scaun.

Reflecţia juridică a creştinilor asupra drepturilor omului

„Libertatea este un drept, dar şi o responsabilitate” – scrie Consiliul Conferințelor Episcopale din Europa (CCEE) într-o notă de lucru, iar „creștinii aduc reflecţiei juridice o contribuţie specifică, mai ales în dezbaterile în curs asupra drepturilor omului. Ei aduc de asemenea mărturia angajamentului în căutarea binelui comun al Europei”.

În ceea ce priveşte libertatea de conştiinţă, Bisericile din diferite ţări ale Europei caută mijloace pentru a salvgarda principiul obiecţiei pe motive de conştiinţă în diferite domenii, precum cel medical sau al muncii.

Întâlnirea de la Bratislava a fost deschisă joi, 5 martie, de mons. Stanislav Zvolenskzy – arhiepiscop de Bratislava şi preşedinte al Conferinţei Episcopale slovace – care a subliniat importanţa celor două argumente legate de tema libertăţii:

 „Libertatea de conştiinţă şi libertatea de exprimare sunt esenţiale pentru acţiunea Bisericii catolice şi în acelaşi timp ar trebui să aparţină patrimoniului nostru cultural” – a spus el.

În contextul actual, a continuat prelatul, „nu ne putem conforma matricei culturale care s-a format în ultimele decenii în Europa care, (…) şi care a purtat o deteriorare a vieţii creştine şi a evanghelizării”. Arhiepiscopul înţelege prin  «matrice culturală» o schimbare (culturală) însoţită de un agnosticism omniprezent, şi de sosirea noilor ideologii „care devin parte integrantă a mediului universitar şi a lumii politice, intrând astfel în stilul de viaţă al cetăţenilor europeni”.

Dintre consecinţele unui astfel de fenomen, mons. Zvolenskzy şi-a exprimat preocuparea pentru posibila pierdere a libertăţii în Bătrânul Continent.

În sfera publică, afirmă episcopul „este tot mai greu să se acţioneze în funcţie de credinţă şi respectând antropologia creştină. Din acest motiv, este necesar să discutăm asupra însăşi naturii şi rolului conştiinţei umane”.

Aportul consilierului juridic în serviciul episcopului

Prezentarea temei pe ordinea de zi a fost făcută de mons. Duarte da Cunha – secretar general al Consiliului Conferințelor Episcopale din Europa (CCEE) – care a subliniat importanţa actuală a consilierilor juridici în episcopatele europene:

 „contribuţia consilierului juridic este tot mai necesară, nu doar pentru a-i ajuta pe episcopi să înţeleagă cu precizie diferitele aspecte ale unei probleme, ci şi pentru a-l sprijini în maturizarea unei hotărâri clare, rezonabile şi în conformitate cu Doctrina Bisericii”.

Prima sesiune de lucru a Întâlnirii a fost dedicată „Obiecţiei pe motive de conștiință”, subiect tratat de rectorul al Universității din Trnava (Slovacia). A doua sesiune de lucru s-a concentrat asupra „libertăţii de conștiință în domeniul medical”.

Ultima sesiune de lucru a Întâlnirii de la Bratislava a fost dedicată libertăţii de exprimare, apărării și limitelor acestui drept, în contextul evenimentelor recente de la Paris şi Copenhaga. În acest sens, a fost evidenţiată „responsabilitatea întregii societăţi de  înțelege ce înseamnă această lege și modul în care trebuie să fie aplicată” – a spus mons. Duarte.

Întâlnirea consilierilor juridici ai CCEE de la Bratislava s-a încheiat cu discursul arhiepiscopului Paul Gallagher – secretar pentru relaţiile cu statele în Secretariatul de Stat al Sfântului Scau– intitulat: „Pentru o Europă întemeiată pe demnitatea umană”. Purpuratul a reiterat reflexiile Papei de la Strasbourg care au la bază afirmarea demnității persoanei umane:

 „Doctrina socială a Bisericii se concentrează pe recunoașterea valorii fiecărui individ, iar protejarea ei precede toate legile pozitive (…) Drepturile omului trebuie respectate peste tot, nu pentru că politicienii recunosc «prețiozitate, unicitatea și individualitatea fiecărei persoane umane», ci mai degrabă pentru că ele sunt gravate în inima fiecărei ființe umane” – spunea Sfântul Părinte la Strasbourg, pe 25 noiembrie 2014.

(rv–M. Caba)