România și Sfântul Scaun la 25 de ani: card. Pietro Parolin

19 mar 2015. ”Sfântul Scaun dorește să colaboreze cu România pentru consolidarea raporturilor bilaterale și pentru promovarea concordiei și a păcii în lume”: a spus cardinalul secretar de Stat Pietro Parolin la evenimentul diplomatic organizat la Roma, miercuri seară, 18 martie 2015, de Ambasada României pe lângă Sfântul Scaun cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la restabilirea relațiilor diplomatice. Primul reprezentant al României la Suveranul Pontif și-a început oficial mandatul la 12 iunie 1920. Raporturile cu Sfântul Scaun au fost întrerupte unilateral de regimul comunist de la București în 1950 și au fost reluate prin decizia bilaterală de la 15 mai 1990.

În cadrul manifestării de miercuri a fost prezentat volumul ”România – Sf. Scaun. 25 de ani de la reluarea relațiilor diplomatice”, publicat în italiană la editura vaticană LEV și îngrijit de ambasadorul României pe lângă Sf. Scaun, Bogdan Tătaru-Cazaban, și de Mihail-Constantin Banciu («Romania e Santa Sede. Venticinque anni di rapporti diplomatici», a cura di Bogdan Tătaru-Cazaban e Mihail-Constantin Banciu, Città del Vaticano, Libreria Editrice Vaticana, 2015, pagine 170, euro 36). Volumul cuprinde discursurile Suveranilor Pontifi și ale ambasadorilor români cu ocazia prezentării respectivelor scrisori de acreditare și o amplă colecție de fotografii semnificative pentru perioada de referință. Publicația se încheie cu o importantă antologie de texte, intitulată ”România, punte între Orient și Occident”, în care sunt propuse discursurile și mesajele pronunțate sau scrise în ultimii 25 de ani de Suveranii Pontifi, de președinții României, patriarhii Bisericii Ortodoxe Române și diferiți reprezentanți ai Bisericii Catolice de ambele rituri din România.

Evenimentul, organizat la «Palazzo della Cancelleria», s-a bucurat de o participare deosebit de numeroasă. Invitat să participe la manifestarea diplomatică, ministrul de externe al României, Bogdan Aurescu a fost constrâns să renunțe din motive de sănătate, discursul său fiind citit de ambasadorul român.

Cardinalul secretar de Stat Pietro Parolin, care a fost la București în martie 2004 ca sub-secretar pentru Raporturile cu Statele, a subliniat în cuvântul său, publicat parțial în «L’Osservatore Romano», că Sfântul Scaun nu este o putere politică iar relațiile acestuia cu statele au la bază ”diplomația Evangheliei”. ”Sfântul Scaun, ca organism central al unei comunități de credincioși, nu este o putere politică, nici nu are o putere politică. Diplomația acestuia nu urmărește interese comerciale, economice, financiare sau militare”. Dimpotrivă, ”Biserica predică Evanghelia” și făcând astfel ”contribuie la întărirea păcii în orice parte a lumii”. ”Prin însăși Evanghelia lui Cristos - a spus cardinalul Parolin – Biserica vestește și proclamă libertatea fiilor lui Dumnezeu”, căci pacea poate fi dobândită numai dacă sunt tutelate binele persoanelor și demnitatea omului.

Printre libertățile fundamentale ”un loc cu totul special îl ocupă libertatea de conștiință și de religie”, a remarcat cardinalul, care a menționat că Biserica a sintetizat rodul reflecției sale din acest domeniu în declarația conciliară ”Dignitatis Humanae”. Prin urmare, „în practicarea libertății religioase se observă prezența aspectelor individuale și comunitare, private și publice, strâns legate între ele. Biserica, drept autoritate spirituală, își revendică dreptul de a putea să îndeplinească obligația de a merge în lumea întreagă pentru a predica Evanghelia și de a putea să se constituie ca o societate de oameni care au dreptul de a trăi după normele credinței creștine”. De altfel, ”libertatea Bisericii este un principiu fundamental în relațiile dintre Biserică și orânduirea juridică a societății civile, care contribuie la pacea societății și consolidează pacea internațională, care, dimpotrivă, este amenințată de orice încălcare a drepturilor omului”.

Cardinalul secretar de Stat a subliniat mai departe că ”Sfântul Scaun susține eforturile menite să combată mizeria, să lupte împotriva nedreptății și să promoveze îmbunătățirea condițiilor de viață”. În fine, prelatul a avertizat că idealul de fraternitate este deseori umbrit în societățile moderne și contemporane, mai ales din cauza ideologiilor individualiste și colectiviste. Acestea, în viziunea papei Francisc, pot duce la o neînțelegere a conceptului de drepturi ale omului și la un paradoxal abuz al acestora. Dimpotrivă, a încheiat cardinalul Pietro Parolin, ”îndeplinindu-și misiunea ei spirituală, Biserica unește persoanele în acea unitate care promovează o coabitare umană armonioasă: unitatea oamenilor creați după chipul lui Dumnezeu”.

La rândul său, ambasadorul României pe lângă Sfântul Scaun, Bogdan Tătaru-Cazaban a mulțumit cardinalului secretar de Stat în numele autorităților române pentru ”cuvintele de prietenie și prețuire vizând raporturile cu România”, la dezvoltarea cărora cardinalul Parolin a avut ”o contribuție relevantă”. Diplomatul român a transmis totodată salutul ministrului de externe, Bogdan Aurescu, manifestându-și ”gratitudinea față de toți cei care au contribuit la reluarea și construcția relațiilor dintre România și Sfântul Scaun de a lungul acestui sfert de veac”. Ambasadorul i-a menționat în acest sens pe predecesorii săi din ultimii 25 de ani: Gheorghe Pancrațiu Iuliu Gheorghiu, primul ambasador al României pe lângă Sfântul Scaun după reluarea raporturilor și care acum – a precizat – ”nu mai este printre noi”, Teodor Baconsky, Mihail Dobre și Marius Lazurcă. La activitatea diplomaților români a corespuns cu eficacitate contribuția adusă în România de nunții apostolici ai Sfântului Scaun, începând cu arhiepiscopul John Bukovsky, primul după 1989, și continuând cu arhiepiscopii Janusz Bolonek și Jean-Claude Périsset, până la actualul nunțiu la București, arhiepiscopul Francisco-Javier Lozano.

Înainte de evenimentul diplomatic, la solicitarea colegului nostru Amedeo Lomonaco, cardinalul secretar de Stat Pietro Parolin a făcut câteva referințe la situația internațională și a condamnat ferm atentatul terorist din Tunisia:
• ”E un fapt de mare cruzime și inuman, cu adevărat de neînchipuit și de condamnat în termenii cei mai categorici. Și trebuie să sperăm ca, în numele lui Dumnezeu, să nu se mai comită violențe”.

Cardinalul a subliniat mai departe importanța Anului Sfânt al Milostivirii, proclamat de papa Francisc de la 8 decembrie 2015 la 20 noiembrie 2016, la 50 de ani de la încheierea Conciliului Vatican II. Care sunt roadele sperate de la Anul Sfânt al Milostivirii?
• ”Cum spunea Ioan Paul al II-lea, milostivirea este medicamentul lui Dumnezeu pentru suferințele omenirii. Eu sper ca în Anul Sfânt acest medicament să fie folosit în doze deosebit de mari, astfel încât să îngrijească toate relele și rănile de care suferă societatea. (…) Medicamentul funcționează dacă există și disponibilitatea pacientului de a-l primi și de a-l lăsa să lucreze. Aceasta înseamnă un efort puternic din partea tuturor și a fiecăruia pentru a combate fenomenul corupției și pentru a duce o viață cinstită, pentru a fi onești și integri în toate domeniile vieții”.

(rv – A. Dancă)