2015-03-30 12:41:00

Palermo. Calea Crucii a migranţilor, în 10 limbi


RV  30 martie 2015. „A fost un moment de rugăciune, pace şi convieţuire senină între diferitele etnii” la Palermo, în Duminica Floriilor, când s-a desfăşurat a III-a ediţie a rugăciunii Calea Crucii în 10 limbi. Meditaţiile au fost scrise de migranţi, arătând astfel că diferenţele culturale pot să meargă braţ la braţ în unicul popor al lui Dumnezeu.

La eveniment au participat duminică mii de migranţi din spusele părintele Sergio Natòli, responsabil al Biroului Pastoral al Migranţilor din Arhidieceza de Palermo, care a oferit mai multe detalii într-un interviu pentru Radio Vatican:

Această formă de pietate populară este trăită din plin de toţi catolicii. Am decis să organizăm o ceremonie care să fie mărturia publică a participării la suferinţa lui Isus şi a răstignirii sale. De aceea am dorit să implicăm diferite comunităţi etnice prezente în teritoriu. Meditaţiile la Staţiunile Căii Crucii au fost pregătite de diferite comunităţi prezente: comunitatea din Coasta de Fildeş, ghaneză, singaleză, comunitatea din Tamil-Nadu, ecuadoriană, peruviană sau comunitatea filipineză. Apoi, au fost prezenţi: nigerieni, togolezi, beninezi şi alte naţiuni care sunt mai mult decât grupuri, sunt deja comunităţi.

Printre tematicile mediaţiilor din acest an: „pacea – temelie a relaţiilor interpersonale” şi „pacea – versant al relaţiei dintre popor şi stat”.  Alegerea păcii ca temă centrală a ţinut cont de clima prezentă la momentul actual în bazinul Mediteranean, unde pacea este ameninţată.

La Palermo, există oficial 30 de mii de imigranţi, dintre care o treime sunt de religie musulmană, provenind cu precădere din Tunisia şi Algeria. Există aproximativ 12-13 mii de catolici şi o populaţie consistentă indu şi budistă. Nu în ultimul rând, sunt  comunităţile „religiilor tradiţionaliste”. Întrebat cum s-au integrat aceste realităţi în capitala siciliană, părintele Natòli răspunde:

„Dacă prin integrare înţelegem o convieţuire pacifică în acelaşi teritoriu şi o primire, există unele diferenţieri, în funcţie de comunităţile etnice de apartenenţă. Unele comunităţi întâmpină o dificultate mai mare în integrarea într-un dinamism de convieţuire, şi astfel a unei convieţuiri reciproce; există alte comunităţi care sunt mai deschise: De obicei, din punct de vedere social şi civil impactul este pozitiv, pentru că Sicilia a avut de-a face cu foarte multe dominaţii, are acest «ADN» al istoriei, al locuitorilor (…) care se traduce în ospitalitate şi convieţuire. Comunitatea locală este caracterizată de o mare uşurinţă a raportului uman, dar uneori se întâmplă ca organizaţiile religioase să fie folosite ca «umpluturi» ale unor situaţii particulare ale migraţiei. Noi avem aici în oraş un centru de primire pentru 1200 de imigranţi. Ne gândim de asemenea la primirea refugiaţilor, a transfugilor care ajung aici. Din păcate, există o politică de urgenţă mai degrabă decât una pe lungă durată”.

Iniţiativa de la Palermo ar putea fi numită «multiculturală» sau «multietnică», dar este de preferat o terminologie care corespunde realităţii care este «interculturală»:

Prefer o terminologie corespunzătoare realităţii care este interculturală, adică potrivită unei logici în care diversităţile se împletesc într-un singur Trup: al lui Isus Cristos cel Răstignit. Cu un limbaj ecleziastic, putem spune că sunt expresia unei comuniuni la Biserică şi la catolicismul Bisericii”.

Prin iniţiativa uni Căi a Crucii interculturale, doreşte să fie transmis un mesaj cât se poate de profund:

Isus şi-a vărsat sângele său pentru toţi, şi tuturor celor care îl primesc le va da puterea de a fi Fii ai Lui Dumnezeu. Iată mesajul pe care îl transmite –încheie intervievatul . În plus, ne aminteşte că nu suntem doar o familie umană, dar suntem un singur Popor al Lui Dumnezeu, un singur Trup al lui Cristos, unde nu trebuie să fie omogenizarea către o cultură unică, ci diferitele culturi exprimă o credinţă unică în Cristos”.

 (rv–M. Caba)








All the contents on this site are copyrighted ©.