ARCB. Provocările pastoraţiei familiei în sud-estul Europei

RV 21 aprilie 2015. Provocările actuale ale pastoraţiei familiei în Biserica catolică  din ţările sud-est europene – sunt roadele celei de a 15-a Întâlniri a președinților Conferințelor Episcopale din sud-estul Europei, care s-a desfăşurat în aceste zile la Bucureşti, 17-21 aprilie. Întâlnirea, realizată de Consiliului Conferințelor Episcopale din Europa (CCEE), s-a desfășurat în pentru a doua oară în România, la invitația IPS Ioan Robu – arhiepiscop mitropolit de București și președinte al Conferinței episcopilor din România.

Potrivit unui comunicat de presă al organizatorilor, cele două obiective centrale ale  acestei întâlniri au fost: "întărirea relațiilor de comuniune eclezială prin împărtășirea provocărilor pastorale comune și aprofundarea unor problematici referitoare la tema familiei, în vederea următorului Sinod Ordinar al episcopilor din luna octombrie 2015, în lumina Sinodului Extraordinar din 2014”.

Redăm mai jos comunicatul de presă transmis de Arhidieceza romano-catolică de Bucureşti (ARCB), gazdă a acestei întâlniri: 

În dialogul-confruntarea pe tema familiei, Prelații au insistat asupra următoarelor provocări pastorale:

1.  Asupra căsătoriile mixte între catolici și ortodocși. Există provocări și probleme din cauza diferitelor modalități de a concepe căsătoria și sacramentalitatea sa; însă logodnicii trebuie însoțiți pe un drum de credință, ca diferențele să nu îi conducă la relativism și indiferență religioasă. Dacă sunt bine trăite, căsătoriile mixte sunt o experiență de autentic dialog ecumenic. Această temă a fost obiectul unei reflecții aprofundate la întâlnirea lor de la Sofia din 2008.

2.  Asupra economiei globalizate care nu are grijă nici atenție față de săraci și față de tineri și că adesea obligă lumea din aceste regiuni ale Europei să emigreze în alte zone ale lumii în căutarea unui loc de muncă. Emigrările sunt o mare provocare pentru familie care necesită o atenție specială din partea Bisericii. Multe familii sunt separate din cauza emigrării. Se speră o mai strânsă colaborare pastorală între țările de origine și cele în care ajung, ca de exemplu, în ceea ce privește pregătirea la căsătorie: comunitățile catolice din țările care îi primesc pe emigranți ar trebui să garanteze o pregătire și mai apoi o însoțire a logodnicilor care vin mai apoi să se căsătorească în țările lor de origine.

3.   Asupra pregătirii la căsătorie; aceasta trebuie să fie în orice caz serioasă și urmată în logica pastorală a ospitalității, pentru ca fiecare să se simtă primit și disponibil pentru un drum de pregătire care să fie și un timp de întâlnire cu Isus și credința. Trebuie să se țină cont și de provocările culturii digitale care, permițând accesul la o largă informare, nu întotdeauna este integrată într-o personalitate matură capabilă de a lua hotărâri definitive și să își asume responsabilitatea familiei.

4.   Asupra pastorației familiei, care nu poate fi o pastorație de masă ci mai degrabă o pastorație de apropiere și de contacte personale. În țările din Sud-Estul Europei, simțul familiei este foarte viu. Familia este prețuită și dorită de tineri. Pentru o astfel de pastorație sunt importanți atât preoții cât și familiile care au un rol important atât în momentele de fericire cât și în clipele de încercare.

5.  Asupra grupurilor de familii. Participanții au luat act cu satisfacție dar și cu speranță de prezența grupurilor de familii și a acelor mișcări care au o carismă specială dedicată familiei și care constituie o resursă fundamentală a pastorației familiei.

6.  În concluzie participanții au dorit să amintească faptul că familia creștină se fondează, crește și se dezvoltă cu „Euharistia duminicală”, când împreună cu toată Biserica, familia se așează la masa Domnului. El ni se dăruiește nouă tuturor, pelerini în istorie către scopul întâlnirii ultime când „Cristos va fi totul în toți” (Col. 3,11).  (Papa Francisc, Mesajul celei de-a III Adunări Generale Extraordinare a Sinodului Episcopilor).

Se citeşte de asemenea în documentul de presă emis de ARCB:

“La sfârșit participanții, impresionați de periculoasa construcție ilegală a unui edificiu construit lângă Catedrala Sfântul Iosif, declarat Monument istoric de interes național și internațional în 1955, au semnat o declarație, mărturisind solidaritatea lor cu eforturile Bisericii Catolice din București pentru a rezolva această problemă. Prelații și-au exprimat speranța ca autoritățile publice să respecte deciziile irevocabile ale Curții de Apel din Ploiești și ale Curții Supreme de amenajare a parcului existent anterior.

 În timpul zilelor petrecute la București, Marea Mediterană a trăit o ulterioară tragedie, înghițind viața a mai mult de 700 de persoane în căutarea unei vieți mai demne, care au fost exploatați de oameni fără scrupule. Participanții la întâlnire s-au rugat pentru ei, pentru toți cei care și-au pierdut viața în mod asemănător și pentru rudele acestora, unind vocea lor cu a acelora care refuză să se resemneze în fața violenței și a exploatării reamintind că fiecare om trebuie respectat în demnitatea sa de fiu al lui Dumnezeu”.

Potrivit aceleiaşi surse, amintim că la întâlnire au participat: cardinalul Vinko Puljić– arhiepiscop de Sarajevo și președinte al Conferinței episcopale din Bosnia și Herțegovina, mons. Angelo Massafra (OFM)– arhiepiscop mitropolit de Scutari-Pult și președinte al Conferinței episcopale din Albania și Vicepreședinte CCEE, mons. Fragkiskos Papamanólis (OFMCap) – episcop emerit de Syros-Creta-Santorini și președinte al Conferinței episcopale din Grecia și mons. Christo Proykov – exarh apostolic de Sofia și președinte al Conferinței episcopale din Bulgaria. De asemenea a fost prezent la Bucureşti secretarul general al CCEE, mons. Duarte da Cunha.

(rv–ARCB–M. Caba)