RV 30 apr 2015. ”Relațiile ecumenice și dialogul între creștini nu sunt elemente secundare ale vieții Bisericilor. Cauza unității nu este un efort opțional și divergențele care ne despart nu trebuie acceptate ca inevitabile”: a spus papa Francisc primind în audiență joi, 30 aprilie, membrii Comisiei internaționale de dialog între Biserica Catolică și Comuniunea Anglicană.
Comisia catolico-anglicană s-a reunit în aceste
zile la Roma într-o nouă sesiune de dialog pentru a studia relația dintre Biserica
universală și Biserica locală, acordând o atenție specială proceselor de dialog și
decizie în privința chestiunilor morale și etice.
• «Dialogul vostru este rodul întâlnirii istorice
din 1966 între papa Paul al VI-lea și arhiepiscopul Ramsey, care a lansat prima Comisie
internațională anglicano-catolică. Cu acea ocazie, amândoi s-au rugat încrezători
ca să se realizeze ”un dialog serios care, întemeiat pe Evanghelie și pe străvechile
tradiții comune”, să conducă la ”acea unitate în adevăr pentru care s-a rugat Cristos”
(Declarație comună, Roma, 24 martie 1966)».
Acest obiectiv încă nu a fost atins – a recunoscut papa Francisc – dar ”suntem
convinși că Duhul Sfânt continuă să ne împingă în această direcție, în ciuda dificultăților
și a noilor provocări”. ”Prezența voastră astăzi – a afirmat – arată cât de mult tradiția
de credință și istoria, împărtășite de anglicani și catolici, pot inspira și sprijini
eforturile noastre în depășirea obstacolelor care se opun comuniunii depline. Conștienți
de importanța provocărilor care ne așteaptă, cu realism suntem încrezători că vom
reuși să facem împreună încă multe progrese”.
• «În scurtă vreme veți publica cinci Declarații comune,
realizate până acum în cea de a doua fază a dialogului anglicano-catolic, însoțite
de relativele comentarii și răspunsuri. Vă felicit pentru această muncă! Aceasta ne
amintește că relațiile ecumenice și dialogul nu sunt elemente secundare ale vieții
Bisericilor. Cauza unității nu este un angajament opțional și divergențele care ne
dezbină nu trebuie acceptate ca inevitabile. Unii ar dori ca după cincizeci de ani
să existe rezultate mai mari în privința unității. În pofida dificultăților, nu ne
putem lăsa stăpâniți de descurajare, dar trebuie să ne punem încrederea și mai mult
în puterea Duhului Sfânt, care ne poate vindeca și reconcilia și să facă ceea ce omenește
pare imposibil».
Sfântul Părinte a subliniat mai departe că există ”o puternică legătură care ne
unește, dincolo de orice dezbinare: este mărturia creștinilor, aparținând diverselor
Biserici și tradiții, victime ale persecuțiilor și violențelor doar din cauza credinței
pe care o mărturisesc”.
• «Sângele acestor martiri va alimenta o nouă eră
de angajare ecumenică, o nouă voință determinată de a îndeplini testamentul Domnului:
”ca toți să fie una” (cf In 17,21). Mărturia acestor frați și surori ne îndeamnă să
fim și mai coerenți cu Evanghelia și să ne străduim să realizăm, cu determinare, ceea
ce Domnul vrea pentru Biserica sa. Astăzi lumea are urgentă nevoie de mărturia comună
și bucuroasă a creștinilor, de la apărarea vieții și a demnității umane, la promovarea
păcii și a dreptății».
La finalul discursului său papa Francisc a îndemnat membrii Comisiei internaționale de dialog catolico-anglican să invoce ”darurile Duhului Sfânt, pentru a fi în măsură să răspundem cu curaj la semnele timpurilor, care îi cheamă pe toți creștinii la unitate și la mărturie comună”.
(rv – A. Dancă)
All the contents on this site are copyrighted ©. |