Papa în Ecuador. Vizita la catedrala din Quito

7 iulie 2015. Vizita de luni, 6 iulie, a Papei Francisc la Palatul Prezidențial din Quito, unde s-a întâlnit cu președintele Ecuadorului, Rafael Correa, a fost urmată în cursul serii de vizita la catedrala orașului, unde s-a recules în rugăciune. De pe esplanada catedralei, Pontiful a adresat un salut mulțimii de credincioși dornici să-l vadă și să-l audă. Vă propunem textul scurtului salut rostit liber de către Pontif:

Papa Francisc: Vă dau binecuvântarea, o binecuvântare pentru fiecare dintre voi, pentru familiile voastre și cei dragi vouă, o binecuvântare pentru această mare națiune și nobilul popor al Ecuadorului. Să nu existe diferențe, nimeni să nu fie exclus sau considerat un deșeu, toți să fie frați și niciunul să nu fie respins din această mare națiune ecuadoriană. Acord fiecăruia dintre voi și familiilor voastre binecuvântarea însă, mai întâi, să ne rugăm "Bucură-te, Marie!"

În continuare, vă prezentăm discursul pregătit de Papa Francisc pentru această ocazie, care a fost înmânat:

Dragi Frați,

Am venit la Quito ca pelerin, pentru a împărtăși cu voi bucuria evanghelizării. Am plecat din Vatican salutând imaginea Sfintei Mariana a lui Isus [n.n. De. Paredes, născută în Ecuador] care, din absida Bazilicii Sfântul Petru veghează asupra parcursului urmat de atâtea ori de Pontif. Ei i-am încredințat și roadele acestei călătorii, cerându-i ca noi toți să putem învăța din exemplul său. Sacrificiul și virtutea sa eroică sunt reprezentate printr-o floare de crin. Însă, statuia din spatele bazilicii o reprezintă cu un întreg buchet de flori, pentru că îi prezintă Domnului, în inima Bisericii, împreună cu propria floare, și florile voastre, ale tuturor acelora din Ecuador.

Sfinții ne îndeamnă să-i imităm, să ne instruim la școala lor, așa cum au făcut Sfânta Narcisa a lui Isus și Fericita Mercedes a lui Isus Molina, inspirate de exemplul Sfintei Mariana a lui Isus. Tuturor celor care sunt prezenți aici și care au suferit sau suferă condiția de orfani și celor care, deși încă mici, au trebuit să se îngrijească de frați, și tuturor acelora care trebuie să aibă zilnic grijă de bolnavi sau bătrâni le spun că tot astfel a făcut și Sfânta Mariana și, urmându-i exemplul, la fel au făcut Narcisa și Mercedes. Nu este dificil dacă Dumnezeu este cu noi. În ochii lumii, ele nu au înfăptuit lucruri excepționale. Însă, au iubit foarte mult, dând zilnic dovadă de iubirea lor până la atingerea trupului suferind al lui Cristos prezent în mijlocul poporului (cfr Esort.ap. Evangelii gaudium, 24). Și nu au înfăptuit această operă singure ci împreună cu alții.

Pentru construirea acestei catedrale, lucrările de transport, de sculptură și zidărie au fost făcute potrivit obiceiului popoarelor autohtone; a fost o muncă a tuturor în favoarea comunității, o muncă anonimă, fără panouri publicitare și fără aplauze. Prin voința Domnului, fie ca și noi să fim în măsură să purtăm pe proprii umeri, după cum au fost duse pietrele acestei catedrale, necesitățile altora, ajutând la edificarea sau la restaurarea vieții multor frați care nu au forțe pentru a o construi sau care au avut de experimentat ruinarea propriei existențe.  

Azi sunt aici, cu voi cei care îmi dăruiți entuziasmul inimilor voastre: „Ce frumoase sunt pe munţi picioarele celui care aduce veşti bune, care vesteşte pacea" (Is 52,7). Este frumusețea de a fi chemați să răspândim, precum parfumul plăcut al lui Cristos, rugăciunea noastră, faptele noastre bune, propriul sacrificiu în favoarea celor nevoiași. Este bucuria de a evangheliza, iar voi "știind acestea, fericiți sunteți dacă le faceți" (In 13, 17).

Dumnezeu să vă binecuvânteze!

R.V./A.M.