Papa Francisc în Bolivia: ”această economie ucide!”

RV 10 iul 2015. E necesar ca sistemul economic mondial să fie schimbat și înlocuit cu globalizarea solidarității: a spus papa Francisc în discursul prezentat la cea de II-a întâlnire mondială a Mișcărilor Populare, desfășurată joi, 9 iulie 2015, la Santa Cruz de la Sierra, în contextul călătoriei sale apostolice în Bolivia. La încheierea manifestării, la care a intervenit și președintele bolivian Evo Morales, o delegație a Mișcărilor Populare, din care făceau parte trei bărbați și trei femei, a înmânat Suveranului Pontif «Documentul final» al întâlnirii.

Discursul papei Francisc de la această manifestare a fost considerat de presa internațională unul din cele mai importante ale pontificatului. ”Dumnezeu ascultă strigătul poporului său”, a spus Pontiful în discursul întrerupt de mai multe ori de aplauzele participanților, înaintea cărora și-a prezentat modul său de a vedea schimbarea în bine, pentru ”a depăși gravele situații de injustiție pe care le îndură cei excluși din lumea întreagă”. Sfântul Părinte a revenit asupra legăturii strânse dintre «pământ, casă și muncă», pe care le consideră ”drepturi sacre”. În fața țăranilor fără pământ, a familiilor fără casă și a muncitorilor fără drepturi, trebuie să recunoaștem că ”avem nevoie și vrem o schimbare”.

”Noi vrem o schimbare, dar o adevărată schimbare” pentru că ”sistemul acesta nu mai rezistă”, nu-l mai suportă popoarele și nu-l mai suportă planeta noastră, ”sora noastră” cum o numea Sfântul Francisc din Assisi. ”Globalizarea speranței, care se naște din rândul popoarelor și crește între cei săraci, trebuie să ia locul acestei globalizări a excluziunii și indiferenței”. Este nevoie de o schimbare pozitivă, de ”o schimbare pe care o putem numi răscumpărătoare”, de care au nevoie toate popoarele lumii, chiar și cele bogate, în rândul cărora pare să domnească nemulțumirea, o tristețe individualistă care îi face pe oameni sclavi”. ”Când capitalul devine idol și conduce alegerile oamenilor, când pofta de bani controlează întregul sistem socio-economic, ruinează societatea, condamnă omul, îl face să devină sclav, distruge fraternitatea umană, mână un popor împotriva altui popor și, după cum se vede, amenință chiar planeta, casa noastră comună, «sora și mama» Terra”.

Adresându-se celor mai dezavantajați ai societății, de la așa zișii ”cartoneros” argentinieni până la vânzătorii ambulanți și țăranii indigeni, papa Francisc i-a încurajat să nu se demoralizeze: ”Voi, cei umili, exploatați, săraci și excluși, puteți face și faceți mult. Aș îndrăzni să spun că viitorul omenirii este în mare parte în mâinile voastre. Nu vă lăsați abătuți pentru că voi sunteți semănători de schimbare, o schimbare care trebuie să fie mai întâi de toate a inimii”.

Pontiful a îndemnat Mișcările Populare să caute ”o rezolvare la rădăcină a problemelor generale de sărăcie, inegalitate și excluziune”, ”opunând rezistență activă unui sistem idolatric care exclude, degradează și ucide”. Papa Francisc a cerut liderilor mondiali să fie creativi, să construiască pe baze solide și pe exigențele reale ale muncitorilor și ale familiilor marginalizate. În această privință, Biserica ”nu poate și nu trebuie să fie străină de acest proces prin vestirea Evangheliei”, ”însoțindu-i și promovându-i pe cei excluși din lumea întreagă”.

Papa Francisc a înaintat trei propuneri, trei mari îndatoriri care au nevoie de sprijinul determinant al mișcărilor populare.

”Prima îndatorire este aceea de a pune economia în slujirea popoarelor: ființele umane și natura nu trebuie să fie în slujirea banului. Spunem «nu» acestei economii de excluziune și inechitate, în care banul domină în loc să slujească. Această economie ucide, această economie exclude, această economie distruge planeta”. Un sistem economic pe care nu a ezitat să-l numească ”iresponsabil” și care continuă să refuze miliardelor de oameni cele mai elementare drepturi economice, sociale și culturale, este unul care ”atentează la proiectul lui Isus”. Un sistem diferit ”nu este o utopie sau o fantezie”; ”distribuirea echitabilă a roadelor pământului și a muncii omului nu înseamnă o simplă filantropie. Este o datorie morală”, iar pentru creștini, ”este o poruncă”: ”este vorba de a restitui celor săraci și popoarelor ceea ce le aparține”.

”Cea de a doua îndatorire este aceea de a uni popoarele noastre pe calea păcii și a dreptății”. În acest sens, papa Francisc a subliniat că ”popoarele lumii vor să fie stăpâni asupra propriului destin”. ”Nicio putere de facto și constituită nu are dreptul de a priva țările sărace de exercițiul deplin al propriei suveranități și, când o fac, asistăm la noi forme de colonialism”. Referindu-se la America Latină, pontiful de origine argentiniană a atras atenția la noile fețe ale colonialismului: puterea anonimă a idolului monetar, unele tratate de liber schimb comercial și ”impunerea unor măsuri de austeritate care întotdeauna ajung să strângă cureaua muncitorilor și a săracilor”. Pe aceeași linie se află și acele state care ”sub nobilul pretext al luptei împotriva drogurilor și a corupției, impun măsuri care deseori înrăutățesc situația”. Papa a denunțat și ”colonialismul ideologic”, pus în circulație de ”concentrarea mijloacelor de comunicare, care urmăresc impunerea unor modele alienante de consum și o anumită uniformitate culturală”. ”Spunem «nu» vechilor și noilor forme de colonialism, spunem «da» întâlnirii între popoare și culturi”.

În acest moment al discursului său, Sfântul Părinte a cerut iertare pentru păcatele grave comise ”împotriva popoarelor originare din America Latină în numele lui Dumnezeu”. ”Asemenea lui Ioan Paul al II-lea, cer ca Biserica «să îngenuncheze înaintea lui Dumnezeu și să ceară iertare pentru păcatele trecute și prezente ale fiilor ei». Aș vrea să fiu foarte clar – a continuat papa Francisc – cum era Sfântul Ioan Paul al II-lea: cer cu umilință iertare nu doar pentru ofensele propriei Biserici, dar și pentru crimele comise împotriva populațiilor indigene în timpul așa zisei cuceriri a Americii”. În același timp, Pontiful a cerut tuturor să-și amintească de episcopii, preoții, călugărițele și laicii care ”au predicat și predică Evanghelia în rândul populațiilor indigene sau apărând mișcările populare uneori chiar până la martiriu”. Credința noastră, a afirmat papa Francisc, este revoluționară, pentru că ”credința noastră sfidează tirania impusă de idolul banului”.

În fine, ”cea de a treia îndatorire, poate cea mai importantă pe care trebuie să o asumăm astăzi”, este apărarea planetei. ”Încetineala în a o apăra este un păcat grav”. Casa noastră comună, a remarcat cu amărăciune, este ”jefuită, devastată și umilită fără ca cineva să fie tras la răspundere, în timp ce se succed ”summit-uri internaționale fără niciun rezultat important”. Popoarele sunt chemate să-și facă auzită vocea în apărarea planetei pentru că ”nu se poate permite ca anumite interese” să se impună, să supună statele și organizațiile internaționale și să continue să distrugă creația lui Dumnezeu. ”Viitorul umanității nu este doar în mâinile marilor lideri, ale marilor puteri sau ale elitelor, ci mai ales în mâinile popoarelor”.

(rv – A. Dancă)