Schimbarea mentalității! Acțiunile noastre îi afectează pe cei lipsiți de hrană

18 iulie 2015. Este timpul schimbării mentalității și reflectării asupra faptului că acțiunile noastre nu sunt lipsite de impact asupra persoanelor care suferă de pe urma carenței de hrană. Această reflecție, conținută într-un recent mesaj pe Twitter, propune de fapt un îndemn formulat în numeroase rânduri de Papa Francisc, și anume necesitatea schimbării stilurilor de viață, întrucât o mai mare sobrietate poate contribui la însănătoșirea dezechilibrelor sociale și la obținerea de beneficii pentru planetă.

Paolo Beccegato, vice-director al asociației Caritas, din Italia, a comentat astfel cuvintele Papei Francisc, într-un interviu realizat de colegul nostru Alessandro De Carolis, de la redacția centrală în limba italiană:"Primul aspect este cel al conștientizării, al cunoașterii, al informării: faptul de a ști că, prin cumpărarea unui produs în loc de un altul se promovează într-un anumit fel producerea acestui bun; tot astfel trebuie știut că investind bani în anumite structuri financiare, în mod indirect sunt susținut unele guverne, întreprinderi  sau realități care pot face bine, după cum pot face rău…. Pe scurt, orice comportament al nostru, nu doar cu caracter economic, are acest impact și este importantă cunoașterea acestui aspect, fapt ce presupune desigur o componentă educativă. De asemenea, este absolut necesar să nu ne eschivăm, ceea ce înseamnă că odată ce cunoaștem o anumită situație și suntem conștienți de efectele negative ale acesteia, este necesară declanșarea în noi a unei funcțiuni de responsabilitate."

Referitor la acțiuni care pot avea un impact asupra persoanelor care suferă din cauza lipsei hranei, în ultimul din discursurile ținute la FAO, Papa Francisc a declarat ca fiind "neliniștitor" faptul de a ști că o importantă cantitate de produse agricole nu este folosită pentru "necesitățile imediate ale celor înfometați".Vice-directorul asociației Caritas din Italia a explicat:
"Există, în acest caz, diferite dinamici care merg în direcții opuse. De exemplu, în anii trecuți a existat tendința folosirii anumitor produse agricole utilizate în prealabil exclusiv pentru alimentație în vederea obținerii combustibilului, a carburanților. Este vorba de anumite dinamici care au fost imediat folosite pentru creșterea prețului alimentelor, cum a fost în cazul punctului culminant atins între 2007 și 2008 și cel dintre 2011 și 2012; este  vorba așadar de dinamici strict speculative care fac din hrană un bun la fel ca toate celelalte când – de fapt – produsele alimentare sunt destinate înainte de toate alimentației umane. Aceste dinamici trebuie să fie foarte bine guvernate, astfel încât unele dezastre din trecut să nu se mai repete.

Făcând trimitere la discursurile Papei la Fao, atât cel din luna noiembrie 2014 cât și cel adresat delegației Fao, primită în audiență în iunie 2015, îndemnul pe care trebuie să-l urmăm se referă la sobrietate, care nu se opune dezvoltării ci, dimpotrivă, a devenit o condiție a sa…
"Sunt  unele modalități de a gândi, cu o încadrare strict economică, potrivit cărora diminuarea consumului este strict legată de o situație de criză. Potrivit acestei viziuni, pentru rezolvarea crizei trebuie mărite consumurile. După această concepție, cine alege sobrietatea ca stil de viață se opune dezvoltării economice. Și în acest caz, Papa a pus punctul pe i, spunând că atât o mai mare sobrietate cât și o mai crescută distribuire a bogățiilor s-ar îndrepta oricum spre o ecologie integrală, adică spre o stare de sănătate globală. Problema este o alta: necesitatea însănătoșirii economiei care, în acest moment demonstrează tendința îndreptării spre direcții opuse." 

R.V./A.M.