Don Bosco. Sfântul tinerilor tot mai actual chiar și la două secole de la naştere

6 august 2015. Între 6 şi 9 august se desfăşoară la Torino, în Italia, cel de-al VII-lea Congres Internaţional dedicat Maicii Ajutătoare. Congresul se desfăşoară în contextul Bicentenarului naşterii Sfântului Ioan Bosco, cu prilejul căruia Papa Francisc a trimis rectorului major al salezienilor, don Ángel Fernández Artime o scrisoare în care îi aduce mulţumiri Domnului pentru Sfântul tinerilor. În scrisoare, Pontiful pune în lumină necesitatea aducerii aminte a caracteristicilor esenţiale ale eredităţii spirituale lăsate de Sfântul tinerilor, îndeosebi în privinţa pastoraţiei, îndemnând la trăirea în mod curajos a învăţăturilor sale.

"Don Bosco ne învaţă mai cu seamă să nu rămânem simpli privitori, ci să ne angajăm în prima linie în vederea oferirii tinerilor a unei experienţe educative integrale”, scrie Papa Francisc în scrisoarea trimisă rectorului major al salezienilor, la împlinirea a două secole de la naşterea preotului Ioan Bosco. Pontiful observă că Italia şi Europa sunt foarte schimbate în aceste ultime două secole, dar că inima tinerilor a rămas aceiaşi „tinerii şi tinerele fiind deschişi vieţii şi întâlnirii cu Dumnezeu şi cu ceilalţi”.

Însă, Pontiful a scos în evidenţă şi „riscul descurajării, al anemiei spirituale şi al marginalizării” la care sunt supuşi tinerii în prezent, subliniind necesitatea – în acest context – a pedagogiei propuse de don Bosco, constând în „iubirea educatorului, exprimată prin gesturi concrete şi eficiente”.

În scrisoare, Pontiful pune în lumină încredinţarea totală a Sfântului Ioan Bosco în mâinile lui Dumnezeu „prin totala dăruire pentru mântuirea sufletelor”, în special a tinerilor, atitudine care l-a determinat să iasă în mijlocul lor şi să ia decizii curajoase, precum alegerea de a se dedica tinerilor săraci, cu intenţia de a realiza o amplă mişcare a celor săraci în favoarea săracilor.

„Şi azi” – continuă Papa – „Familia saleziană se deschide spre noi frontiere educative şi misionare, parcurgând căile noilor mijloace de comunicaţii sociale şi de educaţie interculturală în mijlocul unor popoare cu religii diferite, sau în ţări în curs de dezvoltare, ca şi în ţinuturi marcate de fenomenul migraţiei”. Pe de altă parte, observă Pontiful, „provocările cu care se confrunta oraşul Torino în secolul al XIX-lea au asumat dimensiuni globale: idolatria banului, inechitatea care generează violenţă, colonizarea ideologică şi provocările culturale legate de contexte urbane.”  

R.V./A.M.