22 august 2015. Mitingul Prieteniei între Popoare, inițiativă a mișcării ecleziale catolice "Comuniune și Eliberare", ajunsă în acest an la cea de-a 36-a ediție, s-a deschis pe 20 august, în orașul italian Rimini. Inaugurarea a stat sub semnul dialogului interreligios, trei reprezentanți: un creștin catolic, un musulman și un evreu dând mărturie despre faptul că religiile trebuie "să-l edifice pe om nu să-l distrugă". Despre acest subiect s-a vorbit în cadrul simpozionului cu titlul "Religiile fac parte din soluție, nefiind problema", la care a participat cardinalul Tauran, președinte al Consiliului pentru Dialog Interreligios, alături de marele rabin al Franței, Korsia și rectorul moscheii Othmane, din apropierea orașului Lyon.
Și Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, Ban Ki-moon, a transmis un video-mesaj la Mitingul de la Rimini subliniind cum "lumea de azi este marcată de conflicte și inegalități. Ban Ki-moon a anunțat pentru luna septembrie, odată cu prezența Papei la New York, o nouă Agendă dedicată dezvoltării sustenabile.
Scopul dialogului dintre religii este de a urma un parcurs comun "spre adevăr". Acest parcurs –a subliniat cardinalul Jean-Louis Tauran, președinte al Consiliului Pontifical pentru Dialog Interreligios – le pune creștinilor trei problematici de înfruntat: identitatea celui care dialoghează, căci nu există posibilitatea dialogării în ambiguitate; atenția față de celălalt, căci cealaltă persoană nu trebuie considerată ca fiind un dușman doar pentru că se roagă și gândește în mod diferit față de noi și sinceritatea intențiilor reciproce.
Colegul nostru Luca Collodi, de la redacția centrală în limba italiană,
l-a intervievat pe președintele Consiliului Pontifical pentru Dialog Interreligios.
Card. Tauran: În zilele noastre nu există un conflict
de natură religioasă. Toate conflictele pe care le avem de gestionat au motivații
politice. Însă, când se privește la lumea de azi, aceasta nu poate fi înțeleasă fără
religie. Iată marele paradox. În urmă cu un secol ni se spunea că "Dumnezeu este mort",
însă constatăm cu nu este mort ci, dimpotrivă, este cât se poate de prezent. Acest
paradox ne determină așadar să dialogăm, întrucât Dumnezeu face parte din viața omului
de azi. Omul este o ființă cu sentimente religioase.
Întrebat de ce religiile sunt deseori prezente în cadrul conflictelor,
președintele Consiliului Pontifical pentru Dialog Interreligios a răspuns:
Card. Tauran: Înainte de toate, nu este vorba despre
prezența religiilor în conflicte, ci a unor adepți ai acestora, bărbați și femei care
poartă stigmatul păcatului original. Se știe că violența va fi prezentă până la sfârșitul
lumii, după cum citim și în Constituția conciliară "Gaudium et spes". Însă, trebuie
să fim capabili să gestionăm violența, și să învingem răul prin bine.
O altă întrebare a interviului s-a referit la atitudinea avută de mulți
politicieni complet detașați de religie care, pentru a evita conflictele, știrbesc
identitățile, inclusiv pe cea religioasă. Este o cale justă, întreabă jurnalistul
Luca Collodi.
Card. Tauran: Nu, deoarece în privința dialogului
interreligios, primul aspect asupra căruia trebuie să ne oprim este identitate – așa
cum a spus în intervenția sa și rectorul moscheii din Lyon. Identitate înseamnă să
știu cine sunt, în ce cred, care sunt valorile fundamentale care-mi călăuzesc viața.
Nu există posibilitatea unui dialog interreligios care să se sprijine pe ambiguitate.
Este necesar să avem o idee despre conținutul credinței noastre.
Despre dialogul dintre religii și democrație, care nu se prezintă întotdeauna ca fiind ușor, cardinalul Jean-Louis Tauran a spus că în contextul libertății omului, de multe ori răul se suprapune binelui, însă noi trebuie să facem întotdeauna astfel încât forța legii să predomine legea forței.
În privința ideii despre religie avută de integralismul islamic, ce a reprezentat
conținutul unei alte întrebări, președintele Consiliului Pontifical pentru Dialog
Interreligios a spus:
Card. Tauran: Înainte de toate, integralismul islamic
nu reprezintă adevăratul islam, ci o pervertire a acestuia. Este vorba despre grupuri
care au deviat și care se bucură de sprijinul anumitor sectoare care nu susțin democrația.
"Lipsa păcii, în zilele noastre, depinde și de o alianță dintre religii
și regimuri politice", a mai fost întrebat cardinalul Tauran?
Card. Tauran: În anumite cazuri, da. Însă este vorba
de religii, nu de credincioși. Credincioșii sunt o forță a binelui și acest lucru
se poate vedea. Este foarte important ca mijloacele de comunicare să insiste mai mult
asupra acestor aspecte pozitive. De exemplu, la Bagdad, o familie musulmană găzduiește
de doi ani o familie creștină. Acesta este un lucru foarte frumos. Sau, preoții dominicani
care au fondat la Bagdag, în urmă cu doi ani, Academia Științelor Sociale, unde studiază
peste o mie de studenți, aproape toți fiind musulmani. Acestea sunt exemple frumoase
care aduc lumină în mijlocul tenebrelor, exemple despre care trebuie să vorbim.
R.V./A.M.
All the contents on this site are copyrighted ©. |