Citește articolul Mergi la meniu

Social Networks:

RSS:

Radio Vatican

Vocea Papei și a Bisericii în dialog cu lumea

alte Limba:

Biserică \ România

Cluj-Gherla: pelerinaj la mănăstirea ”Sf. Cruce” de la Mintiu Gherlii

Mănăstirea Sfânta Cruce din Mintiu Gherlii, în eparhia greco-catolică de Cluj-Gherla. - RV

14/09/2015 17:34

RV 14 sep 2015. A avut loc luni, 14 septembrie, sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci, pelerinajul la mănăstirea baziliană ”Sfânta Cruce din Mintiu Gherlii”, cu ocazia hramului lăcașului de cult: informează un comunicat de presă primit la redacție din partea eparhiei de Cluj-Gherla. Integrat în manifestările prilejuite de Anul Vieții Consacrate, în desfășurare de la 30 noiembrie 2014 la 2 februarie 2016, pelerinajul la Mintiu Gherlii a fost organizat de Ordinul „Sfântului Vasile cel Mare”, Provincia „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din România.

Cu acest prilej a fost venerată o relicvă din lemnul Crucii Domnului, primită de călugării bazilieni din partea fraților franciscani capucini de la Napoli, care se află în tot timpul anului la această Mănăstire din vecinătatea Gherlei.

Tradiţia pelerinajului la Mintiu Gherlei – se menționează în comunicatul amintit - a început în anul 2002, odată cu sfinţirea bisericii mănăstirii baziliene „Sfânta Cruce”. Pelerinajul a luat o amploare spirituală tot mai semnificativă, mai ales după instalarea comunităţii călugăreşti în toamna anului 2007.

Programul pelerinajului a început la ora 9.00 la Capela greco-catolică din Mintiu, odată cu primirea episcopului de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu. Aici s-a format procesiunea credincioșilor care au parcurs drumul până la mănăstire în cântec şi rugăciune. La ieşirea din sat, urcând dealul spre locaşul mănăstiresc, pot fi întâlnite troiţe de lemn pe care sunt sculptate staţiunile Căii Crucii, astfel încât orice pelerin să poată urma paşii lui Hristos pe Calea Calvarului, meditând purtarea Crucii şi la Patimile mântuitoare. La ora 10.30, episcopul Florentin Crihălmeanu a celebrat Sfânta Liturghie arhierească împreună cu Pr. Ieromonah Laurian Daboc, protoegumen O.S.B.M., şi călugării bazilieni.

Încă de la ultima sărbătoare a hramului pusă sub umbra Crucii lui Hristos, pr. Laurian a îndemnat „la continuarea tradiţiei pelerinajelor pe care le făcea Preasfinţitul Iuliu Hossu la mănăstirile noastre, mai ales la Nicula, dar şi de Ziua Crucii la Strâmbu. Acum nu mai avem aceste mănăstiri, de la Nicula sau Strâmbu, dar, aş dori, cu binecuvântarea Preasfinţiei Sale Florentin, să vă invit ca, în fiecare an (…) să facem un pelerinajul de Ziua Crucii la Mănăstirea din Mintiu Gherlii, să fie un moment de rugăciune, de ispăşire a păcatelor, dar şi prilej pentru noi chemări la preoţie şi călugărie”. 

Referindu-se la sărbătoarea liturgică a Înălțării Sfintei Cruci, episcopul de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu, a evidențiat originea istorică a sărbătorii: „Tradiţia Sărbătorii Înălţării Sfintei Cruci – afirmă episcopul – a pornit de la Sfânta Elena, mama Împăratului Constantin care a avut viziunea Crucii cereşti, pe care, zugrăvind-o pe stindarde, Constantin a învins în luptă. Ca urmare a acestei victorii, Împăratul Constantin a proclamat Edictul de la Milan în anul 314, documentul care a oferit libertatea credinţei creştine. Mergând în zona Ţării Sfinte, mama împăratului Constantin a descoperit, în apropiere de Golgota, cele trei cruci ale Răstignirii. Pentru a afla care dintre ele este Crucea Mântuitorului, episcopul Macarie, sub inspiraţie divină, a propus ca, aducând o persoană muribundă şi atingând-o pe rând cu aceste trei lemne ale crucilor, acel lemn care va fi vindecător să fie considerat lemnul Crucii lui Hristos. Crucea a fost apoi purtată, în procesiune, în marea biserică a Învierii, Anastasis şi aşezată la loc de cinste spre venerare. Invadatorii islamici care au venit în acele locuri au distrus biserica în anul 616 şi, împreună cu celelalte odoare, au dus cu ei şi lemnul Sfintei Cruci. Mai târziu, în anul 628, împăratul Heraclius a recuperat din mâinile musulmanilor lemnul Sfintei Cruci, l-a readus la Ierusalim pentru a-l reaşeza la demnitatea cuvenită.

Sărbătorea Sfintei Cruci este marcată în mod special în biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim. Aici există o scară care coboară în subsolul clădirii și duce în capela Sfintei Elena, unde se află statuia de bronz reprezentând-o pe Sfânta Elena cu Sfânta Cruce. În aceeași capelă se păstrează o parte din relicvele Sfintei Cruci. În timp, mulţi arhierei au cerut să aibă bucăţi din acest lemn al Crucii, care să fie aşezat la loc de cinste în diferite biserici din lumea întreagă. Tradiţia care a pornit încă din sec. al VII-lea a cunoscut o extindere semnificativă în sec. al X-lea și s-a transformat într-o sărbătoare pentru întreaga creștinătate care atât în Orient cât și în Occident celebrează Înălțarea Sfintei Cruci în ziua de 14 septembrie.

În cuvântul său de la Sfânta Liturghie PS Florentin a îndemnat credincioșii să înalțe rugăciuni pentru mănăstirile baziliene din eparhie și a anunțat o importantă decizie cu privire la pelerinajele de la Nicula.

”Amintiţi-vă – a spus ierarhul greco-catolic - că în apropiere se află Mănăstirea Nicula. Nicula este locul nostru de pelerinaj eparhial şi naţional şi, de aceea, vom da o Circulară prin care toate bisericile care au Hramul Adormirii Maicii Domnului îl vor celebra, sau în 16 august, sau în duminica următoare, ca să participe, în 15 august, la Pelerinajul tradiţional la Nicula. Aceasta pentru că nu aş dori să ne împărţim: suntem o singură Biserică, drept urmare, să fim cu toţii împreună la acest pelerinaj anual la Nicula. Prezenţa noastră acolo este o prezenţă sfântă, urmăm chemarea Cardinalului nostru!

Mai avem şi Bixadul, un alt aşezământ al Ordinului Sfântului Vasile cel Mare – pentru care vă invit să vă rugaţi. Aici continuă procesul pentru recuperarea acestui sfânt lăcaş, există nedreptăţi, există încă o luptă cu forţele răului care se opun proprietarului de drept care ar trebui să fie acolo conform documentelor existente. De aceea, vă invit să însoţiţi cu rugăciunile voastre lupta călugărilor noştri, o luptă atât la nivel spiritual, cât şi la nivel fizic din nefericire, pentru a se restabili adevărul.

Să ne rugăm în continuare pentru aceste mănăstiri ale Ordinului Sfântului Vasile cel Mare, care erau o adevărată oază de linişte şi de spiritualitate şi erau multe în Eparhia noastră, Cardinalul vorbeşte în Memoriile sale despre Nicula, Strâmbu, Lupşa. Nu am pretins să le ocupăm pe toate, cum ar fi fost de drept, dar măcar acelea care au o valoare de simbol - precum Nicula şi Bixad, ar fi o reparare a Statului Român a le retroceda proprietarului de drept, pentru rugăciune. Sper ca, aici, pe plan local, să ne putem înţelege cu Arhiereii Bisericii Ortodoxe, cu care avem o bună relaţie”.

(rv – A. Dancă)

14/09/2015 17:34