2015-10-08 11:54:00

Papa încredințează Maicii Domnului a Rozariului toate familiile din lume


8 octombrie 2015. La audiența generală de miercuri, Papa Francisc a amintit  că, în data de 7 octombrie, se comemorează liturgic Sfânta Fecioară Maria, Regina Rozariului, încredințându-i Maicii Domnului familiile din întreaga lume și Sinodul Episcopilor dedicat familiei. Pontiful a îndemnat toate familiile la imitarea Sfântului Ioan Apostolul: asemenea lui – a spus – "primiți-o pe Maria în casele voastre și faceți-i spațiu în existența voastră zilnică", pentru ca "asistența sa maternă să fie izvor de seninătate și de forță". Apoi, adresându-se tinerilor, bolnavilor și cuplurilor de soți recent căsătoriți le-a spus:  "Speranța care umple inima Maicii Domnului să vă inspire curaj în fața marilor alegeri de viață; dragi bolnavi, forța Mamei de la picioarele crucii să vă susțină în momentele cele mai dificile; dragi miri de curând uniți în căsătorie, bunătatea maternă a Celei care l-a primit în sânul său pe Isus să însoțească viața de familie pe care abia ați început-o".

Comemorare liturgică Sfânta Fecioară Maria Regina Rozariului a fost instituită de Sfântul Papă Pius al V-lea în aniversarea victoriei dobândite de creştini în bătălia navală de la Lepanto, în anul 1571, victorie care a fost atribuită Sfintei Născătoare de Dumnezeu, invocată prin rugăciunea Rozariului, sărbătoarea purtând pe atunci numele "Sfânta Maria a Victoriei". În 1716, sărbătoarea a fost extinsă la nivelul întregii Biserici universale, fiind fixată definitiv la data de 7 octombrie de Sfântul Pius al X-lea, în 1913, când a fost numită sărbătoarea Rozariului.

Printre numeroasele reprezentări artistice ale Preacuratei se află și pictura păstrată în Bazilica din Pompei, în care Preasfânta Fecioară Maria este reprezentată pe tron, cu Pruncul în brațe, între Sfântul Dominic și Sfânta Ecaterina. Preacurata îi oferă Rozariul Sfintei Ecaterina, în timp de Isus i-l oferă Sfântului Dominic.

Întrebat despre semnificația rugăciunii Rozariului, părintele Alberto Valentini, mariolog monfortan, a explicat într-un interviu acordat colegei noastre Elvira Ragosta:
P. Valentini: Rugăciunea Rozariului a fost cumva considerată o rugăciune a celor săraci și simpli, însă când folosesc această descriere mă gândesc la înțelesul dat de Sfânta Scriptură celor săraci, cu referire la așa-numiții "anawim", adică cei ce sunt intim apropiați de Domnul. Doar persoanele cu o experiență de credință și care au urmat un parcurs de credință reușesc să se roage Rozariul. De ce este o rugăciune a poporului, a celor umili? Pentru că în trecut, cei docți, cei culți se rugau Psalmii, 150 de Psalmi, în vreme ce persoanele care nu puteau să se roage astfel, spuneau 150 de "Bucură-te, Maria!" Nu întâmplător, numărul rugăciunii "Bucură-te, Maria" era același cu numărul Psalmilor, până la adăugarea, de către Ioan Paul al II-lea, a  Misterelor de Lumină.

Privind modul în care trebuie să ne rugăm Rozariul, părintele Alberto Valentini, expert în studiul dedicat Maicii Domnului, a spus:
P. Valentini: Rozariul este în primul rând o rugăciune de meditație care are nevoie de liniște, de un răgaz. Rugăciunile Bucură-te, Maria, care se succed repetat, precedate de rugăciunea Tatăl Nostru și Slavă Tatălui sunt meditații asupra istoriei Mântuirii. Rugăciunile din care se compune Rozariul sunt cele fundamentale: Tatăl Nostru, care este rugăciunea pe care ne-a învățat-o Domnul Nostru Isus Cristos. Apoi, Bucură-te, Maria, compusă din două părți: prima, vestirea către Maica Domnului a neprihănitei zămisliri a Domnului nostru Isus, de către Îngerul Gabriel și a doua parte, care este o invocație a Bisericii. Și, în final, preamărirea Preasfintei Treimi. Este așadar o rugăciune foarte densă care, în aparență, poate părea simplă, însă concentrează datele maxime de credință reunite într-o rugăciune.

Părintele Valentini a reparcurs de asemenea evoluția rugăciunii Rozariului, de-a lungul secolelor, începând din secolul al XIII-lea, când a fost introdusă. Printre Pontifii care au dat un deosebit impuls rugăciunii Rozariului în rândul populației s-a numărat Papa Pius al V-lea. Însă, și în timpuri recente, Papii au cultivat în rândul credincioșilor devoțiunea față de Maica Domnului prin intermediul rugăciunii Rozariului. Printre aceștia se numără Leon al XIII-lea care a insistat asupra Rozariului mai ales în Enciclica "Octobri mense", din 1891. Apoi, mai aproape de timpurile noastre, poate fi amintit Paul al VI-lea care  în Exortația Apostolică 'Marialis Cultus' a dedicat ultima secțiune tocmai Rozariului, spunând că este o rugăciune care trebuie să convingă prin frumusețea sa, neputând fi impusă.  

"Nu este necesar ca cineva să se roage Rozariul, dacă are dificultăți", a spus părintele Valentini. "Trebuie însă să fim cuceriți" – cei care reușesc – "de frumusețea acestei rugăciuni, ce reprezintă o maturizare creștină", a mai spus teologul mariolog, amintind și Scrisoarea Apostolică "Rosarium Virginis Mariae", din 2002, a Papei Ioan Paul al II-lea, care nutrea o devoțiune specială față de Maica Domnului. De asemenea, Papa Francisc merge la bazilica Santa Maria Maggiore înainte și după fiecare călătorie apostolică, încredințând de asemenea mijlocirii Maicii Domnului toate momentele importante din viața Bisericii, printre acestea numărându-se și Sinodul dedicat familiei.

R.V./A.M.








All the contents on this site are copyrighted ©.