Papa Francisc la "Sf. Marta": Dumnezeu nu-i părăsește pe cei drepți

RV 08 oct 2015. Dumnezeu nu-i abandonează niciodată pe cei drepți, în vreme ce nelegiuiții sunt ca și necunoscuți, nici cerul nu le mai pomenește numele: a spus papa Francisc la predica Sfintei Liturghii celebrată joi dimineață în capela Casei ”Sfânta Marta” din Vatican cu participarea mai multor grupuri de credincioși.

O ”mamă curaj”, un soț, trei copii, sub 40 de ani, cu o tumoare dintre cele ”urâte” care o ține la pat. De ce? O femeie în vârstă, cu inima plină de rugăciune și cu un fiu asasinat de mafioți. De ce? Vocea papei la altarul din capela Casei ”Sf. Marta”, amplifică întrebarea chinuitoare din gândurile multor persoane cu o credință convinsă, viguroasă, dar puse la grea încercare de dramele vieții. De ce se întâmplă așa ceva? Pornind de la prima lectură biblică a Sfintei Liturghii, luată din cartea profetului Malahia (3, 13-20a), papa Francisc a dat glas frământărilor care însoțesc dintotdeauna inima celui credincios: ce câștig avem dacă păzim poruncile Domnului în timp ce cei mândri, deși fac răul, se înmulțesc, și deși îl provoacă pe Dumnezeu, rămân nepedepsiți?
• «De câte ori vedem această realitate în rândul oamenilor răi, în oamenii care fac răul și cu toate acestea se pare că le merge bine, sunt fericiți, au tot ce-și doresc, nu le lipsește nimic. De ce, Doamne? Este doar unul din numeroșii ”de ce?”. De ce acestui om fără rușine, căruia nu-i pasă de nimic, nici de Dumnezeu, nici de ceilalți, care este nedrept și rău, de ce lui îi merge mereu bine, are tot ce vrea, iar noi, care vrem să facem binele, întâmpinăm atâtea probleme?».

Pentru a răspunde la acest ”de ce?”, papa Francisc a citat psalmul responsorial al zilei (Ps 1), care îl proclamă ”fericit” pe omul ”care nu umblă după sfatul celor nelegiuiţi” și care ”își află bucuria în legea Domnului”.
• «Acum nu vedem roadele acestor persoane care suferă, roadele celor care își duc crucea, după cum în Vinerea Sfântă sau în Sâmbăta Sfântă nu se vedeau roadele Fiului lui Dumnezeu răstignit pe cruce, roadele suferințelor sale. ”Tot ceea ce face are succes” (Ps 1,3). Dar despre cei răi, ce spune psalmul, despre cei cărora credem că toate le merg bine? ”Nu tot aşa este cu cei nelegiuiţi, nu tot aşa; ei sunt ca pleava pe care o spulberă vântul. Căci Domnul cunoaşte calea celor drepţi, iar calea celor nelegiuiţi duce la pieire” (vv. 4-6)».

Este pieirea despre se vorbește în parabola Evangheliei despre Lazăr cel sărac, simbolul unei mizerii fără scăpare, și despre bogatul care îi refuza până și firimiturile de pe masă:
• «E ciudat că nu se spune numele acestui om. El este doar un adjectiv: un bogat. În cartea memoriei lui Dumnezeu, nu găsim numele celor nelegiuiți: e un nelegiuit, un înșelător, un profitor... Ei nu au nume, doar adjective. În schimb, toți cei care se străduiesc să meargă pe calea Domnului, vor fi cu Fiul său, care are un nume, Isus  Mântuitorul. Dar un nume greu de înțeles, inexplicabil datorită încercării crucii și chinurilor pe care le-a îndurat pentru noi».

(rv – A. De Carolis – A. Dancă)