La papa Francisc, episcopii din Germania în vizită "ad Limina"

RV 20 nov 2015. Sfântul Părinte a primit vineri în audienţă ultimul grup de episcopi din Conferinţa Episcopală a R. F. Germania cu ocazia vizitei lor ad Limina Apostolorum. ”Pelerinajul la mormintele Apostolilor”, se citeşte în discursul papei Francisc înmânat episcopilor germani, ”reprezintă un moment important în viaţa fiecărui episcop. Înseamnă o reînnoire a legăturii cu Biserica universală, care înaintează prin spaţiu şi timp ca popor al lui Dumnezeu pe cale, ducând cu fidelitate patrimoniul credinţei în decursul veacurilor şi la toate popoarelor”. Mulţumindu-i preşedintelui Conferinţei Episcopale Germane, cardinalul Reinhard Marx, pentru cuvântul de salut, Sfântul Părinte şi-a exprimat recunoştinţa pentru sprijinul mare pe care Biserica din Germania, prin numeroase opere de caritate, îl oferă oamenilor din lumea întreagă.

În timpul de faţă, a remarcat papa Francisc, ”trăim un timp excepţional. Sute de mii de refugiaţi au venit în Europa sau au pornit la drum în căutarea unui refugiu din faţa războiului şi a persecuţiei. Bisericile creştine şi mulţi cetăţeni din ţara voastră acordă un ajutor enorm pentru a primi aceste persoane oferindu-le asistenţă şi apropiere umană. În spiritul lui Cristos vrem să continuăm să înfruntăm provocarea reprezentată de marele număr de nevoiaşi. În acelaşi timp, să sprijinim toate iniţiativele umanitare pentru a face în aşa fel încât condiţiile de viaţă din ţările de origine să devină mai suportabile”.

Sfântul Părinte a subliniat în discursul său prezenţa Bisericii catolice din Germania în domeniul social, caritabil şi educativ. ”E necesar a asigura ca în aceste instituţii să fie cultivat profilul catolic. În acest fel, ele sunt un factor pozitiv şi, aspect nicidecum neglijabil, pentru construcţia unei societăţi demne de viaţa umană. Pe de altă parte, se notează în special în regiunile de tradiţie catolică o scădere foarte mare a participării la Sfânta Liturghie duminicală, precum şi a vieţii sacramentale. Acolo unde în anii ’60, aproape peste tot, fiecare credincios participa duminică de duminică la Sfânta Liturghie, astăzi sunt deseori mai puţin de 10%. La Sacramente credincioşii se apropie din ce în ce mai puţin. Sacramentul Spovezii de multe ori a dispărut. Tot mai puţini catolici primesc Mirul sau încheie o Căsătorie catolică. Numărul vocaţiilor la preoţie şi la viaţa consacrată a scăzut drastic. Ţinând cont de aceşti factori se poate vorbi cu adevărat de o eroziune a credinţei catolice în Germania”.

În faţa acestei situaţii, afirmă Sfântul Părinte, ”imperativul actual este convertirea pastorală”, necesitatea de a face astfel încât ”structurile Bisericii să devină toate mai misionare, pastorala de zi cu zi în toate instanţele acesteia să fie mai expansivă şi deschisă, care să pună agenţii pastorali într-o atitudine constantă de ieşire şi să promoveze astfel răspunsul pozitiv al tuturor celor cărora Isus le oferă prietenia sa” (Evangelii gaudium, 27). E necesar, de aceea, ”să ne rugăm pentru oamenii din oraşele şi diecezele noastre”, ”să stăm între oameni cu ardoarea celor care au primit mai înainte Evanghelia”. În acest fel „se pot deschide noi căi şi forme de cateheză pentru a-i ajuta pe tineri şi familiile la o redescoperire autentică şi bucuroasă a credinţei comune a Bisericii”. 

Referindu-se la viaţa comunităţilor parohiale, papa Francisc a scos în evidenţă numai două aspecte: Spovada (mărturisirea păcatelor) şi Euharistia. ”Iminentul Jubileu extraordinar al milostivirii oferă oportunitatea de a redescoperi sacramentul pocăinţei şi al reconcilierii. Spovada este locul în care se primeşte în dar iertarea şi milostivirea lui Dumnezeu. La spovadă începe transformarea fiecărui credincios şi reforma Bisericii. Am încredere că se va acorda o mai mare atenţie acestui sacrament, atât de important pentru o reînnoire spirituală, în programele pastorale diecezane şi parohiale în timpul Anului Sfânt şi după acesta”. Îndreptând atenţia episcopilor spre legătura profundă dintre Euharistie şi Preoţie, papa Francisc a remarcat că ”planurile pastorale care nu atribuie o adecvată importanţă preoţilor în slujirea lor de a conduce, a învăţa şi a sanctifica, se poate spune pe baza experienţei că sunt destinate să eşueze”. Mai mult, a continuat Pontiful, ”colaborarea preţioasă a credincioşilor laici, mai ales acolo unde lipsesc vocaţiile, nu poate deveni un surogat al slujirii preoţeşti sau să o facă să pară de-a dreptul un simplu «opţional». Fără preot nu există Euharistie. Iar pastoraţia vocaţională începe cu dorinţa arzătoare în inimile credincioşilor de a avea preoţi”.

În finalul discursului adresat episcopilor din Germania, Sfântul Părinte a spus că ”una din îndatoririle episcopului care nu este niciodată îndeajuns de apreciată este angajamentul său în favoarea vieţii. Biserica nu trebuie să obosească niciodată de a fi avocata vieţii şi nu trebuie să facă paşi înapoi în a vesti că viaţa umană trebuie ocrotită necondiţionat din momentul conceperii până la moartea naturală. Aici nu putem face compromisuri fără a deveni noi înşine vinovaţi de cultura rebutului, din păcate foarte răspândită. Cât de mari sunt rănile pe care societatea noastră trebuie să le îndure din cauza eliminării celor mai slabi şi neajutoraţi – viaţa pe cale de a se naşte, viaţa celor bătrâni şi bolnavi! Noi toţi, în cele din urmă, vom suporta consecinţele dureroase”.

(rv – A. Dancă)