Pacea, dialogul interreligios și martirii creștini. Card. Parolin: călătoria Papei în Africa

23 noiembrie 2015. Între 25 și 30 noiembrie, Papa Francisc va merge – în calitate de pelerin și mesager al păcii și reconcilierii – în trei țări africane: Kenya, Uganda și Republica Centrafricană. Este a 11-a călătorie apostolică internațională a Papei Francisc, fiind însă pentru prima oară când călătorește în Africa. Printre temele acestei călătorii se află pacea, dialogul interreligios și mărturia de credință a martirilor creștini.

În acest context, jurnalistul Alessandro Di Bussolo, de la Centrul Vatican de Televiziune, i-a solicitat un interviu cardinalului Pietro Parolin, Secretar de Stat.

Una dintre întrebări s-a referit la Kenya, prima etapă a vizitei, jurnalistul amintind că în această țară au fost uciși 147 de studenți de către extremiști islamiști, un scenariu sângeros repetat de curând și la Paris. Papa va reînnoi apelul la pace adresat credincioșilor din toate religiile?
Card. Parolin: Da, cred că Papa nu va putea să nu aibă în fața ochilor și în inimă imaginile cutremurătoare ale celor 147 de studenți uciși în Kenya și a persoanelor, mai ales tinere, răpuse cu violență la Paris. [Prezența sa în Kenya] va reprezenta o nouă ocazie de repetare a apelului la pace pe care Papa în face de altfel în mod continuu, Pontiful fiind în prima linie în privința apelului de a nu folosi numele lui Dumnezeu pentru justificarea violențelor, apel adresat membrilor tuturor religiilor. Și duminică [15 noiembrie], la finalul rugăciunii Angelus, a spus că, un astfel de gest, reprezintă o blasfemie. Așadar, nu este în nici un fel un mod de a-i aduce laudă lui Dumnezeu, ci un mod de a jigni în mod grav numele lui Dumnezeu,  iubirea Sa față de noi și pe Dumnezeu însuși.

Cu siguranță, va repeta apelul de a face astfel încât religiile să fie ceea ce sunt și trebuie să fie: adică făcătoare de pace și de fraternitate în lumea de azi, într-o lume sfâșiată de numeroase conflicte de naturi diferite. Și, acest lucru trebuie făcut împreună, acest aspect fiind foarte important. În prezent, religiile trebuie să găsească o cale de a lucra și de a colabora împreună pentru a ajuta umanitatea să devină tot mai fraternă și mai solidară. Acest obiectiv poate fi atins mai ales prin intermediul dialogului interreligios. Cred că acestea vor fi – în sinteză – aspectele pe care Papa va continua să le sublinieze și în cadrul acestei călătorii apostolice.

Pentru Papa Francisc este întâia oară când vizitează continentul african, care continuă să fie considerat o periferie a planetei. Se așteaptă ca Pontiful să reia teme conținute în enciclica Laudato si' și în discursul ținut în fața plenului reunit al Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite privind protejarea mediului natural și lupta împotriva excluziunii sociale și economice…
Card. Parolin: Da, știm că Papa ține în mod deosebit la aceste teme și, dat fiind că aceste chestiuni fac parte din învățătura tradițională a doctrinei Bisericii, cel puțin odată cu Papa Leon al XIII-lea, fiind  ulterior aplicate diferitor situații de viață existente, astfel de tematici vor avea un ecou deosebit în continentul african. Papa va transmite un puternic mesaj de luptă împotriva sărăciei, împotriva excluziunii în Africa, în favoarea asigurării unei vieți demne pentru fiecare, a unei vieți care să respecte demnitatea oamenilor în calitate de ființe omenești și de fii ai lui Dumnezeu, în continentul african.  Există și contextul potrivit pentru astfel de apeluri, deoarece la Nairobi activează două organizații ale Națiunilor Unite care se interesează în mod deosebit de aceste problematici, și anume Programul Națiunilor Unite pentru Mediu și Programul Națiunilor Unite pentru Așezări Umane. De asemenea, ne aflăm în pragul a două evenimente importante. Întâi de toate, Conferința de la Paris privind schimbările climatice, care va începe chiar în coincidență cu finalul vizitei Papei și cea de-a X-a Conferință ministerială a organizațiilor mondiale de comerț. Așadar, și astfel de împrejurări, se îndreaptă în sensul unor criterii etice pentru guvernarea economiei în mod echitabil, astfel încât beneficiile acestei economii să poată ajunge la toți și la fiecare în parte.

În Republica Centrafricană , Papa va deschide prima Poartă Sfântă din timpul Jubileului Milostivirii. "Ar putea fi considerat un gest care va întări mesajul de pace și de reconciliere destinat nu doar Republicii Centrafricane dar și întregului continent?", l-a întrebat jurnalistul de la Centrul Vatican de Televiziune pe cardinalul Secretar de Stat, Pietro Parolin.
Card. Parolin: Republica Centrafricană are mare nevoie de pace și milostivire, fiind foarte frumos acest gest [deschiderea Porții Sfinte] pe care-l va face Papa anticipând, desigur, deschiderea Porții Sfinte a bazilicii Sfântul Petru, în data de 8 decembrie, pentru Biserica universală. Și acesta reprezintă un gest de manifestare a milostivirii, a apropierii populației într-atât de încercată din cauza unei situații endemice de sărăcie și de precaritate, agravată în urma recentului conflict. Deschiderea Porții Sfinte în Republica Centrafricană va fi nu doar o manifestare de apropiere dar și o încurajare de a îngriji rănile și de a depăși diviziunile în numele respectului și al acceptării reciproce, astfel încât grupurile care se confruntă în prezent să reușească să găsească motivații pentru a lucra împreună, în favoarea țării și a unui bine superior.

Acesta va fi principalul mesaj: un mesaj de dialog, de acceptare a celuilalt, de înțelegere a considerentelor sale. Cred că Papa va adresa acest mesaj de încurajare tuturor acelora care încearcă să ajute poporul centrafrican să depășească acest moment de criză. Mă refer la organizațiile neguvernamentale, la instituțiile comunităților internaționale. Este o încurajare de a merge mai departe în această operă de susținere, de sprijin, în ciuda tuturor dificultăților și a obstacolelor care ar putea fi întâlnite.

În Uganda, Papa Francisc va aduce omagiu sfinților martiri canonizați în urmă cu 50 de ani, la peste 100 de ani de la moarte. "Mărturia lor de credință continuă să vorbească Africii și lumii zilelor noastre?", a fost întrebat cardinalul Pietro Parolin:
Card. Parolin: Desigur, continuă să vorbească cu o voce clară. Ar fi suficient să ne gândim la ce a spus Paul al VI-lea când au fost canonizați. Atunci, Pontiful a pus în evidență calitatea credinței și roadele mărturiei lor de credință, subliniind cum și-au dat viața pentru valorile profunde ale vieții creștine. În același timp, martirii ne comunică faptul că trăirea credinței poate deveni cu adevărat sămânță, început al unui umanism mai deplin și mai integral, credința devenind o motivație în plus, un impuls pentru construirea unei societăți fraterne, pacifice, solidare, ce urmărește realizarea  binelui tuturor.

RV/AM