Citește articolul Mergi la meniu

Social Networks:

RSS:

Radio Vatican

Vocea Papei și a Bisericii în dialog cu lumea

alte Limba:

Papa Francisc \ Călătorii apostolice

Papa Francisc în Kenya: pledoarie pentru ecologia integrală la sediul ONU din Nairobi

Papa Francisc, la sediul ONU din Nairobi, joi, 26 noiembrie 2015 - AP

26/11/2015 18:47

RV 26 nov 2015. ”Schimbarea de direcție de care avem nevoie în domeniul schimbărilor climatice nu poate fi realizată fără un efort substanțial în educație și formare”, fără ”un proces educativ care să promoveze noi stiluri de viață” și ”un nou stil cultural”: a spus papa Francisc în discursul prezentat joi, 26 noiembrie 2015, la sediul ONU din Nairobi, în cea de-a doua zi a călătoriei sale apostolice în Kenya. ”Ar fi trist și chiar catastrofal” a mai afirmat papa Francisc, dacă la Conferința asupra climei de la Paris COP21 ”interesele private vor predomina asupra binelui comun”.

Pontiful a fost întâmpinat de directorul general al sediului ONU din Nairobi (UNON), Sahle-Work Zewde, alături de directorii executivi ai celor două oficii: Achim Steiner, de la Programul Națiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător (UNEP), și Joan Clos, de la Centrul Națiunilor Unite pentru Așezările Umane. În cuvântul său, papa Francisc a pledat pentru o ”ecologie integrală”, subliniind că atitudinea protectivă față de mediu nu poate fi desprinsă de atitudinea protectivă față de oameni, în special față de cei mai vulnerabili la schimbările climatice. Sfântul Părinte a subliniat în același timp consecințele asupra mediului provocate de traficul ilegal cu resursele naturale de pe continentul african și a denunțat faptul că misiunea Națiunilor Unite este amenințată de influența intereselor private și de presiunea ideologiilor.

Gestul plantării unui pom
Înainte de a se adresa adunării UNON papa Francisc a plantat un pom în parcul Centrului, un gest cu bogate semnificații pentru numeroase culturi și care, a subliniat Pontiful în discursul său, este în primul rând ”un îndemn de a continua lupta împotriva unor fenomene precum despădurirea și deșertificarea”. Gestul evidențiază în același timp ”importanța de a tutela și gestiona în mod responsabil acei «plămâni ai planetei bogați în biodiversitate [după cum putem aprecia bine pe acest continent cu] bazinul fluviului Congo», locuri esențiale «pentru ansamblul planetei și pentru viitorul umanității». De aceea, este întotdeauna apreciat și încurajat «efortul organizațiilor internaționale și al organizațiilor societății civile care sensibilizează populațiile și cooperează în mod critic, folosind chiar mecanismele legitime de presiune, pentru ca fiecare guvern să-și îndeplinească datoria proprie și non delegabilă de a ocroti mediul și resursele naturale ale propriei țări, fără a se vinde unor interese locale sau internaționale ambigue» (cf enciclica «Laudato si», 38). Totodată, a reluat Sfântul Părinte, ”a planta un pom ne provoacă să continuăm să avem încredere, să sperăm și mai ales să ne angajăm la transformarea tuturor situațiilor de injustiție și degradare de care suferim astăzi”.

Apel pentru Conferința COP21 de la Paris asupra climei
Papa Francisc a subliniat că peste câteva zile (30 noiembrie – 11 decembrie) începe la Paris o importantă conferință internațională despre schimbările climatice, COP21. Pe agenda lucrărilor se află dezvoltarea unui nou sistem energetic care să depindă cât mai puțin de combustibilul fosil, să urmărească eficiența energetică și să se bazeze pe uzul energiei cu conținut scăzut sau nul de carbon. ”Acordul de la Paris poate da un semnal clar în această direcție cu condiția (…) să evităm orice tentație de a cădea într-un nominalism declamator cu efect liniștitor asupra conștiințelor. Trebuie să facem astfel încât instituțiile noastre să fie cu adevărat eficace”.
• «Ar fi trist și, aș îndrăzni să spun, chiar catastrofal dacă interesele private predomină asupra binelui comun și ajung să manipuleze informațiile pentru a-și proteja proiectele lor. (…) De aceea sper ca reuniunea COP21 să conducă la încheierea unui acord global ”transformator”, bazat pe principii de solidaritate, dreptate, echitate și participare, și să îndrume spre atingerea a trei obiective, complexe și în același timp interdependente: reducerea impactului schimbărilor climatice, lupta împotriva sărăciei și respectarea demnității umane».

Sfântul Părinte a făcut referință la enciclica sa ”Laudato si” în care își exprimă convingerea că ”ființele umane, capabile să se degradeze până la sfârșit, pot în același timp să se depășească, să revină la alegerea binelui și să se regenereze” (nr. 205). ”Această conștientizare ne face să sperăm că dacă umanitatea din perioada post-industrială ar putea fi amintită ca una din cele mai iresponsabile din istorie, umanitatea de la începutul secolului XXI ar putea fi amintită pentru faptul de a-și fi asumat cu generozitate propriile răspunderi grave” (nr. 165).

În acest scop, a spus papa Francisc, e necesar ca economia și politica să fie puse în slujirea popoarelor în care ”ființa umană, în armonie cu natura, organizează întregul sistem de producție și distribuție în așa fel încât capacitățile și exigențele fiecăruia să găsească expresie adecvată în dimensiunea socială” (Discurs adresat mișcărilor populare, 9 iulie 2015). ”Nu este o utopie sau o fantezie, dimpotrivă”, a subliniat Pontiful, ”este o perspectivă realistă care pune persoana umană și demnitatea ei ca punct de plecare și spre care totul trebuie să tindă”.
• «Schimbarea de direcție de care avem nevoie nu poate fi realizată fără un efort substanțial în instrucțiune și formare. Nimic nu va fi posibil dacă soluțiile politice și tehnice nu sunt însoțite de un proces educațional care să promoveze noi stiluri de viață, un nou stil cultural. Aceasta cere o formare menită să facă să crească în băieți și fetițe, în femei și bărbați, în tineri și adulți, asumarea unei culturi a grijii: grijă de sine, grijă față de alții, grijă față de mediu, în locul culturii degradării și eliminării: eliminarea de sine, a celuilalt, a mediului».

În această privință Pontiful a spus în fața reprezentanților ONU din Nairobi că ”sunt multe chipuri, vieți și consecințe evidente în mii de persoane pe care cultura degradării și eliminării a făcut în așa fel încât să fie sacrificate idolilor profitului și consumului. Trebuie să fim atenți la semnul trist al «globalizării indiferenței, care treptat ne face să ne obișnuim cu suferința celuilalt ca și cum ar fi normală» (Mesaj pentru Ziua mondială a alimentației 2013, 16 octombrie 2013, nr. 2). Mai rău, a reluat papa Francisc, globalizarea indiferenței ne face ”să ne resemnăm în fața formelor extreme și scandaloase de eliminare și excluziune socială, cum sunt noile forme de sclavie, traficul cu ființe umane, munca forțată, prostituția, traficul de organe. «Este creșterea tragică a migranților care fug de o mizerie agravată de degradarea mediului și care nu sunt recunoscuți ca refugiați în convențiile internaționale și poartă povara propriei vieți abandonate fără nicio tutelă legislativă» («Laudato si», 25).

Chestiunea mediului și Așezările Umane
După ce a captat astfel atenția celor care lucrează la Nairobi în cadrul Programului Națiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător (UNEP), papa Francisc a abordat o temă prioritară pentru cealaltă secție a sediului ONU din Nairobi, Centrul Națiunilor Unite pentru Așezările Umane, și a vorbit despre urbanizarea rapidă și deseori lipsită de criterii demne de viața umană.

În paralel cu degradarea mediului, a subliniat Pontiful în discursul său, există și ”procesul rapid de urbanizare” care duce la creșterea haotică a multor orașe, devenite ineficiente și imposibil de trăit. Astfel de orașe, a remarcat pontiful de origine argentiniană, sunt locuri în care se răspândesc semnele îngrijorătoare ale destrămării legăturilor de integrare și comuniunii sociale. De aici provin creșterea violenței, noile forme de agresivitate socială, traficul și consumul de droguri în rândul celor mai tineri, până la pierderea identității și prăbușirea în anonimatul social. Conferința Habitat III, care va avea loc la Quito în octombrie 2016, reprezintă un moment important pentru abordarea acestor problematici.
•«Îmi exprim încurajarea față de cei care, la nivel local și internațional, lucrează pentru a asigura ca procesul de urbanizare să se convertească într-un instrument eficace pentru dezvoltare și integrare, urmărind să asigure tuturor, mai ales celor care trăiesc în cartierele de la periferie, condiții demne de viață, garantând drepturile fundamentale la pământ, casă și muncă”.

Relațiile comerciale și degradarea mediului
Referindu-se la faptul că peste câteva zile metropola kenyană va găzdui cea de-a zecea Conferință ministerială a Organizației Mondiale a Comerțului, Pontiful a remarcat că papa Paul al VI-lea, anticipând cu decenii problemele globalizării, aducea în atenție faptul că ”relațiile comerciale dintre state ar putea fi un element fundamental pentru dezvoltarea popoarelor sau, dimpotrivă, cauză de mizerie și de excluziune” (cf enciclica «Populorum progressio», 56-62). În lumina urgențelor actuale s-ar putea spune că ”relațiile comerciale dintre state, parte esențială a relațiilor dintre popoare, pot contribui fie la degradarea mediului, fie la recuperarea și punerea acestuia în siguranță pentru generațiile viitoare”. În această privință, papa Francisc și-a exprimat urarea ca deciziile apropiatei Conferințe de la Nairobi să nu fie ”un simplu echilibru de interese contrapuse, ci un adevărat exercițiu de grijă pentru casa comună și pentru dezvoltarea integrală a persoanei, mai ales a celor abandonați”.
• «În chip special vreau să mă unesc la preocupările multor realități angajate în cooperarea pentru dezvoltare și în asistența sanitară, printre care se află congregațiile religioase care îi asistă pe cei mai săraci și marginalizați, cu privire la acordurile asupra proprietății intelectuale și accesul la medicamente și asistența sanitară de bază. Tratatele regionale de liber schimb în materie de protecție a proprietății intelectuale, în special cele din sectorul farmaceutic și al biotehnologiilor, nu trebuie doar să nu limiteze puterile conferite deja statelor prin acorduri multilaterale ci, dimpotrivă, ar trebui să fie un instrument pentru a garanta pentru toți îngrijirile minimale și accesul la curele esențiale. Colocviile multilaterale, la rândul lor, trebuie să acorde țărilor mai sărace timpul, elasticitatea și excepțiile necesare unei conformări armonioase și nu traumatice la regulile comerciale».

Suveranul Pontif a solicitat în această privință ”o atenție politică prioritară, care să stea dincolo de orice interes comercial și politic” în raport cu unele preocupări sanitare, precum eliminarea malariei și a tuberculozei, cura maladiilor așa zis ”orfane” și sectoarele neglijate din ramura medicinii tropicale.

Comerțul ilegal și degradarea planetei
Pe de altă parte, dacă este adevărat că ”Africa oferă lumii o frumusețe și o bogăție naturală care ne face să aducem laudă Creatorului”, același patrimoniu african este supus riscului permanent de distrugere, provocat de egoismul omului și de abuzarea situațiilor de sărăcie și marginalizare.
• «În contextul relațiilor economice dintre state și popoare nu se poate omite a vorbi de traficurile ilicite care cresc într-un context de sărăcie și care, la rândul lor, alimentează sărăcia și excluziunea. Comerțul ilegal cu diamante și pietre prețioase, cu metale rare sau de înaltă valoare strategică, de masă lemnoasă și material biologic, cu produse de origine animală, cum este cazul traficului de fildeș și, pe cale de consecință, exterminarea elefanților, alimentează instabilitatea politică, criminalitatea organizată și terorismul. Și această situație este un strigăt al oamenilor și planetei care trebuie ascultat de comunitatea internațională».

Misiunea ONU, amenințată de interese și ideologii
În fine, Suveranul Pontif și-a exprimat convingerea că activitatea Organizației Națiunilor Unite poate construi un ”viitor sigur și fericit pentru generațiile viitoare” ”dacă reprezentanții statelor vor ști să pună de o parte interesele sectoriale și ideologiile pentru a căuta cu sinceritate slujirea binelui comun”.

Reînnoind angajamentul său personal și al Comunității catolice de a continua rugăciunea și colaborarea pentru ca roadele cooperării regionale să fie trăite cu vigoare și să urmărească mereu binele comun al fiilor acestui pământ, papa Francisc a invocat ”binecuvântarea Celui Preaînalt” asupra celor prezenți și a popoarelor pe care le reprezintă.

(rv – A. Dancă)

26/11/2015 18:47