Papa, centrafricanilor: fiţi artizani ai reînnoirii umane şi spirituale

RV 30 noiembrie 2015. Creştinii din Centrafrica sunt chemaţi să fie artizani ai reînnoirii umane şi spirituale a ţării, prin perseverenţa credinţei şi a angajamentului misionar:  astfel papa Francisc la predica Sfintei Liturghii celebrată pe stadionul Barthélémy Boganda di Bangui, luni, 30 noiembrie 2015, înainte de încheierea călătoriei sale apostolice Kenya, Uganda şi Republica Centrafricană. O ceremonie tradiţională africană, oficiată în limba sango, în solemnitatea liturgică a Sfântului Apostol Andrei.

«Cât de frumoase sunt picioarele celor care aduc veşti bune» este fragmentul din Scrisoarea Sfântului Apostol Paul către Romani, prima lectură a zilei, reînnoit de „misionarul păcii” în Republica Centrafricană, unde papa Francisc a adus mulţumire pentru darul credinţei primit de la mesagerii care au transmis-o. Mai ales în aceste timpuri dificile, când nu lipsesc suferinţele, când traiul este incert şi aţi obosit de frica neputinţeia, a spus Succesorul lui Petru centrafricanilor,  „este bine să ne reunim în jurul Domnului, pentru a ne bucura de prezenţa sa, de viaţa nouă şi salvarea pe care ni le propune”: acesta este „celălalt mal” către care tindem, spre care trebuie să ne îndreptăm. Este cu siguranţă Viaţa eternă, dar nu numai, ci „privirea aţintită spre viitor , care a susţinut dintotdeauna curajul creştinilor, a celor mai săraci şi mici, în pelerinajul lor pământesc”.

• „Viaţa eternă nu este o iluzie, nu este o fugă de această lume, este o realitate puternică, care ne cheamă şi ne angajează la perseverenţă în credinţă şi iubire”, asigură Succesorul lui Petru, care subliniază că „celălalt mal, mai imediat, la care noi încercăm să ajungem este salvarea noastră prin credinţă”, adică „o realitate care transformă deja viaţa noastră din prezent şi lumea în care trăim”.

«Cel care crede în inima sa este drept» (cfr Rm 10,10), repetă papa Francisc prin cuvintele Apostolului Neamurilor, căci „cel ce crede din profundul inimii, primeşte însăşi viaţa lui Cristos, care îl face capabil să îl iubească pe Dumnezeu şi pe fraţii săi într-un nou mod, până la punctul de a putea da naştere unei lumi reînnoite de iubire”.
• „Să aducem mulţumire lui Dumnezeu pentru prezenţa sa şi pentru forţa pe care ne-o dă în cotidianitatea vieţilor noastre, atunci când experimentăm suferinţa fizică şi morală, o durere, un doliu; pentru actele de solidaritate şi generozitate de care ne face capabili; pentru bucuria şi iubirea pe care le face să strălucească în familiile şi comunităţile noastre, în ciuda mizeriei, violenţei care ne înconjoară uneori, şi a fricii zilei de mâine; [Îi mulţumim Domnului] pentru curajul pe care îl pune în sufletul nostru, de a  dori să legăm noi prietenii, de a dialoga cu cel care nu este ca şi noi, de a ierta pe cel ce ne face rău, de a ne implica în construirea unei societăţi mai juste şi fraterne, unde nicio persoană nu este abandonată”.

Papa Francisc a adus mulţumire în Republica Centrafrica pentru toate operele frumoase şi curajoase pe care africanii au reuşi să le înfăptuiască pe  parcursul evenimentelor tragice desfăşurate în ultimii ani:
• „Cu toate acestea, este adevărat că nu am ajuns încă la destinaţie, că suntem încă în mijlocul râului şi trebuie să decidem cu mult curaj, printr-un reînnoit angajament misionar, pentru a trece de partea cealaltă a râului”, a mai spus Papa în Republica Centrafricană, invitând ca Anul Jubiliar, tocmai inaugurat în această ţară, să fie ocazia prielnică unei astfel de reînnoiri:
• „Voi, dragi centraficani, trebuie mai ales să priviţi spre viitor şi, puternici pe calea deja străbătută, să decideţi hotărâţi străbaterea unei noi etape în istoria creştină a ţării voastre. Să vă lansaţi către noi orizonturi, de a merge mai în larg, în ape profunzi. Sfântul Apostol Andrei, cu fratele său Petru, nu a ezitat nicio clipă să lase totul în faţa chemării lui Isus, să îl urmeze: «Ei, părăsind îndată năvoadele, l-au urmat (Mt 4,20). Noi  ne minunăm şi astăzi de atât de mult entuziasm din partea Apostolilor, pe care Isus îi atrage la Sine, iar ei simt că pot întreprinde şi îndrăzni totul cu El”. 

Pontiful a îndemnat fiecare creştin botezat african să rupă orice legătură cu „omul vechi, păcătos”, care face întotdeauna apel la diavol, cel care „acţionează în lumea noastră şi în aceste timpuri prin conflicte, ură şi războaie”, pentru a-l conduce la „egoism şi auto-apărare”, la „violenţă şi instinct distructiv”, la „răzbunare şi folosirea persoanelor mai slabe”.

Totodată, papa Francisc a invitat fiecare creştin să se întrebe care este legătura sa personală cu Isus, să examineze ceea ce „a acceptat sau refuzat, pentru a răspunde chemării sale de a-l urma îndeaproape”:
• „Glasul mesagerilor răsună mai mult ca niciodată în urechile noastre, tocmai când trăim timpuri grele. Glasul care a străbătut tot pământul până la marginile lumii (cfr Rm 10,18) răsună astăzi aici, pe pământul Republicii Centrafrica. Răsună în inimile, familiile şi parohiile noastre, oriunde ne aflăm, şi ne invită  la perseverenţă în entuziasmul misiunii, a unei misiuni care are nevoie de noi mesageri, tot mai numeroşi, mai bucuroşi şi mai sfinţi”. Fiecare dintre noi suntem chemaţi să fim un mesager pentru fratele nostru, uneori chiar fără să ştim,  indiferent de etnia, religia şi cultura acestuia:
• „Şi noi, prin exemplul Apostolului, trebuie să fim plini de speranţă şi entuziasm pentru viitor. «Celălalt mal» este aproape, căci Isus traversează râul cu noi. El a  înviat din morţi, iar de atunci probele şi suferinţele pe care le trăim sunt întotdeauna prilejuri care ne deschid la un viitor nou, dacă noi acceptăm să ne ataşăm de Persoana sa. Sfânta Fecioară Maria, care după ce a împărtăşit suferinţele pasiunii, împărtăşeşte acum bucuria perfectă cu Fiul său, să vă protejeze şi să vă încurajeze în acest drum al speranţei”.

În solemnitatea Sfântului Apostol Andrei, înainte de binecuvântarea finală, papa Francisc a transmis din Republica Centrafricană, „inima Africii”, urări de fericire şi fraternitate patriarhului ecumenic al Constantinopolului, Bartolomeu.
• „Cer Domnului să binecuvânteze Bisericile noastre surori”.

(rv– M. Caba)