2015-12-11 11:02:00

Deschiderea Porţilor Sfinte în ţările marcate de război


RV 11 decembrie 2015. „Anul Sfânt al Milostivirii vine mai devreme pe acest Pământ, care suferă de mai mulți ani de război și ură, neînțelegere şi lipsa păcii. În această lume suferindă sunt şi multe ţări care îşi duc crucea traversând războaie sau conflicte. Noi toţi cerem pace, milostivire, reîmpăcare, iertare şi iubire. Pentru Bangui, Republica Centrafricană, pentru toată lumea, pentru țările aflate în război, să cerem pace” : aceste cuvinte ale papei Francisc la deschiderea Porţii Sfinte din Bangui, Republica Centrafricană, în timpul recentei sale călătorii apostolice în Africa, au atras atenția opiniei publice mondiale a țările care se confruntă cu războaie: Siria, Libia și Irak, cât și a celor în care rănile sunt încă deschise precum Gaza, Sarajevo, în Ucraina sau Crimeea.

Potrivit agenţiei SIR, chiar şi în aceste locuri se deschid Porţile Sfinte ale Milostivirii: porţi mici şi simbolice, care atestă prezența și viața comunităților creștine la fel de restrânse şi de multe ori persecutate. Este nevoie de milostivire în locurile în care pacea și convieţuirea par a fi doar un miraj.

În Siria
În martirizata Siria, pe 13 decembrie a.c., concomitent cu deschiderea Porţii Sfinte a bazilicii „Sf. Ioan în Lateran” din Roma de papa Francisc, sunt deschise trei porţi sfinte: prima dintre acestea în marcatul oraş Alep, aflat de trei ani în centrul bombardamentelor şi atentatelor rebelilor şi milițienilor statului islamic. Poarta Sfântă de la Alep se află în parohia „Sf. Francisc”, din cartierul Aziziyeh, lovită la sfârșitul lunii octombrie a.c. de o grenadă. Alte două Porţi Sfinte ale Milostivirii sunt deschise la Damasc și Latakia.

În Irak
Şi comunitatea catolică irakiană se pregătește pentru a sărbători Jubileul extraordinar al Milostivirii chiar dacă este strămutate în propria sa țară. Îndepărtatul Mosul, unde care teroriștii Daesh au şters o prezenţă autentică de peste 1000 de ani, minoritatea creștină având acum mai puțin de jumătate de milion de credincioși, comparativ cu un milion și jumătate câţi erau înainte de invazia americană a Irakului din 2003. Mulţi creştini care nu au fugit din țară se află în prezent în apropiere de Ierbil, capitala Kurdistanului irakian, considerată o zonă mai sigură, mai ales în suburbia creștină Ankawa. Aici, pe 13 decembrie a.c., arhiepiscopul caldeean Bashar Matti Warda, deschide Poarta Sfântă în catedrala „Sf. Iosif”, concomitent cu episcopul Romei.

După cum am aflat deja, la Ankawa este şi un „Cort Sfânt”, situat în taberele de refugiaţi, pe care comunităţile de transfugi au dorit să îl treacă ca simbol al situaţiei în care se află. O Poartă Sfântă va fi deschisă şi în satul Enishke, situat între munţii Zakho și Dohuk din nordul extrem al Kurdistanului irakian. Aici, la cererea preotului paroh, părintele Samir Yousif, s-a aflat secretarul general al Conferinței Episcopale Italiene, mons. Nunzio Galantino, în misiune de solidaritate în Kurdistan, pentru a deschide Anul jubiliar în prezența liderilor comunității kurde Yazidi.
În Bagdad, Poarta Sfântă se va deschide în schimb pe 19 decembrie, de patriarhul Mar Sako, în prima catedrala din țară cu hramul „Sf. Fecioară Îndurerată”.

În Libia
În Libia, o altă țară divizată și asaltată de conflicte sângeroase, Poarta Sfântă este deschisă pe 11 decembrie a.c., în catedrala „Sf. Francisc” din Tripoli, de vicarul coadiutor, părintele George Bugeja. În seara aceleaşi zile are loc o celebrare ecumenică cu reprezentanții diferitelor confesiuni creștine, reuniţi pentru a se ruga împreună pentru pace și reconciliere. Situația de violență și tensiune din țară a forțat mulți muncitori străini, ca filipinezii, care alcătuiesc comunitatea creștină locală, să plece din țară. Decizia de a sărbători într-o zi de vineri, o zi de odihnă pentru țările islamice, a fost destinată tocmai pentru a permite lucrătorilor rămași să fie prezenţi. Cu toate acestea, în oraşul Benghazi spre exemplu, nu va fi nicio sărbătoare, datoraită situației delicate din teritoriu.

Ucraina și Crimeea
Potrivit aceleiaşi surse, în teritoriile încă nepacificate din estul Ucrainei, Donbass şi Kharkiv, în care conflictul a provocat până în prezent 1 129 de morţi, 3442 de răniţi și peste 700 de mii de transfugi, Poarta Anului Sfânt se va deschide la catedrala din Kharkiv și con-catedrala din Zaporizhya, pe 13 decembrie 2015.
Porţile jubiliare vor rămâne însă închise în bisericile republicilor populare autoproclamate Donetsk și Luhansk, dar se vor deschide pe 13 decembrie şi în apropiere de Crimeea, regiunea ucraineană anexată Rusiei în 2014, după un referendum în litigiu. Este vorba de catedrala din Odessa, co-catedrala din Simferopol și bisericile din Bilgorod-Dniestrovski, Balta, Kirovograd, Nikolaiv şi Herson.

În Tunisia
Poarta Sfântă va fi deschisă şi în Tunisia, pe 13 decembrie 2015, într-o capitală care rămâne în stare de asediu, după atacurile recente din Tunis. Este vorba de poarta catedralei „Sf. Vincenţiu de Paoli”. Potrivit arhiepiscopului Ilario Antoniazzi, aici nu va fi deschisă poarta principală a lăcaşului de cult, ci una secundară, situată spre curtea interioară, pentru a evita ca celebrarea să poată fi văzută ca formă de prozelitism. La eveniment sunt aşteptaţi sute de credincioși, dintre care „majoritatea sunt străini, studenți sub-saharieni în special, foarte activi în viața pastorală”, mai spune prelatul.

În teritoriile palestiniene
În Gaza, Poarta Sfântă va fi deschisă la 20 decembrie a.c în mica parohie „Sf. Familie”, unde patriarhul latin al Ierusalimului, Fouad Twal, o va trece urmat de nici mai mult nici mai puţin de 200 de creştini, îndrumaţi de preotul paroh, părintele Mario da Silva.

În Bosnia și Herțegovina
În capitala Bosniei-Herțegovina, unde sunt încă vizibile semnele războiului din anii ′90, cardinalul Vinko Puljic va deschide pe 13 decembrie a.c. Poarta Sfântă a catedralei „Preasfintei Inimi a lui Isus”, aflată în apropierea cartierului musulman Baščaršija, a catedralei ortodoxe și a sinagogii.

 (rv– M. Caba – L.Z.)

 








All the contents on this site are copyrighted ©.