Papa Francisc pe Twiter: spaţiu de mărturie a Milostivirii

RV 14 decembrie 2015. «Un obiectiv pentru fiecare zi: să transmiţi o rază din blândeţea lui Cristos celui care are mai mare nevoie»: este mesajul papei Francisc pe reţeaua de socializare Twitter, luni, 14 decembrie a.c.. Cu trei ani în urmă, pe 12 decembrie 2012, papa Benedict al XVI-lea inaugura în acest nou mediu de comunicare contul ‛@Pontifex’: un gest inedit, semn al atenţiei acordată de Biserică faţă de reţelele sociale, ca locuri în care poate fi împărtăşită propria experienţă de viaţă şi de credinţă. În prezent, acest „topos mediatic” a depăşit 25 de milioane de persoane interesate (followers). Mesajele scurte ale Pontifului (tweet-uri), de maxim 140 de caractere, sunt publicate în nouă limbi oficiale: de la italiană la engleză, arabă sau latină, încercând să ajungă la toţi potenţialii utilizatori ai Internetului.

Într-un interviu pentru redacţia centrală Radio Vatican, preotul iezuit Antonio Spadaro, director al revistei „Civiltà cattolica”, a vorbit despre importanţa pe care o are prezenţa Papei în reţelele de socializare şi rolul pe care acestea îl au pe parcursul Jubileului extraordinar al Milostivirii:
• „Prima reflecţie este că papa Francisc este un papă «tactil», o prezenţă fizică, un papă care iubeşte să îmbrăţişeze persoanele, să dea mâna cu ele, să le comunice pe viu. Într-o oarecare măsură, tocmai această dimensiune fizică a Papei – spune reprezentantul – atrage în spaţiul digital. La papa Francisc, nu există un decalaj între fizic și digital. Tocmai atenția faţă de fiecare persoană, importanţa dată umanităţii, gesturilor, necesită și încurajează o pune în comun (share)”.

Cei 25 de milioane de admiratori, care citesc şi redau mai departe mesajul Pontifului, arată în acelaşi timp capacitatea de a se integra într-o lume care ar putea fi, la o primă vedere, deloc în sintonie cu cea a Bisericii. Cu toate acestea, nu este aşa, explică acelaşi reprezentant, unul dintre cei mai devotaţi followers ai Papei:
• „În realitate există o mare nevoie de înțelepciune, de reflecție, iar în zilele noastre reflecția trebuie să fie punctuală şi punctată, adică scurtă, dar în măsură să ajungă în profunzime! Uneori este de ajuns chiar spațiul unui tweet, dar scris bine. Papa Francisc vorbește, în general, prin  fraze scurte și destul de clare. Spaţiul oferit de Twitter se arată a fi nu doar suficient, ba chiar adecvat, pentru a ajuta oamenii prinşi de o viaţă frenetică să reflecte, să mediteze, să gândească.  Pontiful este capabil să ţină şi discursuri foarte ample, extrem de complexe. Este de ajuns să citim ce a scris Jorge Bergoglio ca arhiepiscop, înainte să devină papă. Dar, în realitate el şi-a dat seama că înțelepciunea Evangheliei constă în mesaje simple și scurte, capabile să stimuleze o reflecție ascuţită. În acest mod, tweet-urile au un mare impact. Cu siguranță cei 25 de milioane de fani sunt un număr foarte mare, care impresionează. Însă aspectul care ar trebui să dea cel mai mult de gândit este dorința persoanelor de a împărtăși cuvintele Papei, de a le transmite mai departe, prin aşa-zisele retweet-uri. Iar în aceasta – trebuie să o spunem –  papa Francisc este un lider mondial. Adică – argumentează părintele Spadaro – ceea ce spune Pontiful nu doar este transmis mai departe tot pe Tweeter, ci  sunt împărtășite şi în cadrul altor rețele sociale, care sunt deseori grupuri de prieteni. În plus, alături de cuvintele papei Francisc se pun în comun multe imagini cu gesturile sale. Această lume de share digital a intrat puternic şi în cadrul Bisericii, unde are o semnificaţie foarte frumoasă”.

 Cu 20 de ani în urmă, papa Ioan Paul al II-lea dorea înfiinţarea sitului Internet «Vatican.va», care intra în lumea digitală înainte de multe instituţii de stat sau internaţionale. Aprofundând această reflecţie asupra reţelei Tweeter utilizată de actualii papi, directorul revistei catolice aminteşte că motivul unor astfel de alegeri este dat de „vocaţia Bisericii, care, dacă putem spune, este aceea de a fi acolo unde se află persoanele (…) de a se întrupa şi a fi vie şi în aceste medii care iniţial păreau reci, tehnologizate”.
Autorul cărţii recent publicată, cu titlul „Când credinţa devine social” (Quando la fede si fa social), părintele Spadaro descrie care este contribuţia pe care reţelele sociale o au în acest An Sfânt al Milostivirii, primul „An Sfânt în era social-network” cum s-ar spune:

• „Provocarea actuală, în mod special în acest Jubileu, nu este doar aceea de a folosi Internetul ca instrument, pentru a răspândi un mesaj. Rețeaua nu este un instrument – subliniază părintele Spadaro – ci un ambient de viaţă, un mediu aflat la îndemână pentru a împărtăşi propria experienţă! Aşadar, ceea ce cred că este important în acest Jubileu, spre exemplu, este posibilitatea de a împărtăși experiențe ale milostivirii în viaţa de zi cu zi, de a transmite mai departe acest cuvânt cheie în rețeaua. Astfel, credința devine social-network, este socială, pentru că este în măsură să dea o mărturie, să producă o mărturie, iar astăzi o mărturie se  împărtășește şi în reţelele de socializare”.

(rv–A. Gisotti – M. Caba)