Irlanda. Mesajul de Crăciun al episcopilor: speranţa, o «marfă rară»

RV 19 decembrie 2015. Speranţa este  o «marfă rară» într-o societate tot mai adesea marcată de violență, nihilism și în consecinţă de un individualism orb: acesta este mesajul de Crăciun al liderilor principalelor comunități creștine din Irlanda. Catolicii și anglicanii irlandezi au decis să redea centralitatea acestei „virtuţi teologale” tot mai uitată în zilele noastre, ei alegând să trimită împreună pentru sărbătoarea Naşterii Domnului din acest o felicitare cu tema speranţei.

Un mesaj similar a fost scris în Irlanda de Paşti, anul trecut, atunci când liderii catolici şi anglicani au trimis o pastorală comună credincioşilor, pe aceeaşi temă.
O speranţă care nu este „în zadar sau generică – citim în cotidianul din Vatican «L’Osservatore Romano» – ci bazată pe certitudinea Cuvântului lui Dumnezeu. Împrumutând o expresie de la Apostolul Neamurilor, „Dumnezeul nădejdii să vă umple de toată bucuria și pacea în credință, ca să prisosiţi în speranță prin puterea Duhului Sfânt” (Rom 15, 13).

În mesajul semnat de arhiepiscopul catolic de Armagh și președinte al Conferinței episcopilor catolici din Irlanda, mons. Eamon Martin, și de omologul său anglican al Bisericii Irlandei, Richard Clarke, se recunosc în primul rând preocupările și problemele cele mai mari ale timpului prezent:
„Oamenii contemporani – scriu prelaţii – par să întâmpine dificultăți în a avea speranță pentru viitor, lume, și chiar pentru ei înșiși. Speranța a devenit o «marfă rară», iar oamenii sunt precauţi uneori să spere, pentru a nu fi dezamăgiţi. În lumea care ne înconjoară, cu toată violența și distrugerea pe care le-am văzut în ultimele luni, pare să existe puțin loc pentru scenarii de speranță”.

Cu toate acestea, speranța este esențială. Aceasta este o convingere  coroborată şi în cuvintele a doi martori neobosiţi ai acestei virtuţi uitate în timpul nostru, pe care  episcopii îi citează în mesajul lor. Primul, papa Francis care spune „Nu lăsaţi să vă fie furată speranţa”, al doilea Premiul Nobel pentru Pace, arhiepiscopul anglican Desmond Tutu, pentru care „Speranța poate vedea lumina, în ciuda întunericului”.
Prelaţii irlandezi subliniază, pe scurt, ca speranţa este „opusul disperării” și insuflă „mai mult decât o dorință pentru ceva mai bun”. Este vorba de o „calitate creştină fundamentală” care nu se oprește niciodată doar la sfera individuală. „Noi nu ar trebui să dorim o speranță pentru noi înșine, pentru ca lucrurile să meargă bine pentru noi sau cei pe care îi iubim”. Dimpotrivă, speranța „este ceva pe care suntem chemați să o aducem lumii în numele lui Cristos.

Acest mesaj, observă catolicii şi anglicanii, este cu atât mai puternic cu cât ne apropiem cu toţii de Crăciun
„În jurul nostru, sunt cei care nu mai au nicio speranță pentru ei sau pentru familiile lor, sunt copleșiţi de greutăți sau fug din cauza violenței. Putem deveni «ambasadori ai speranței» în numele lui Cristos, care s-a fost născut într-o stână din Betleem. Așa cum El a venit în lumea noastră pentru a aduce speranța în locurile marcate de disperare, și lumina în întuneric, la fel putem deveni şi noi oameni de nădejde”.