Papa Francisc: Omul, o valoare care trebuie protejată

RV 3 Mar 2016  „Cultura contemporană conservă încă premisele pentru a afirma că omul, indiferent de condițiile de viață, este o valoare care trebuie protejată. Totuși, ea este victima incertitudinilor morale, care nu îi permit să apere viața într-o manieră eficace”, a spus papa Francisc la întâlnirea cu membrii Academiei Pontificale pentru viață, care a avut loc astăzi, 3 martie 2016, în Sala Clementină a Palatului Apostolic din Vatican.

Vorbind despre învățătura Sfintei Scripturi și despre modul în care oamenii se comportă, Sfântul Părinte a spus că „în diverse moduri Sfânta Scriptură ne spune că intențiile bune sau rele nu intră în om din afara lui, ci apar din inima lui. Isus spune în Evanghelia după Marcu, «din inima omului ies gândurile rele» (Mc 7,21). În Biblie, inima nu este doar organul afecțiunii, ci și al facultăților spirituale, gândurilor și voinței. Este locul deciziilor, al modului de a gândi și de a acționa. Înțelepciunea alegerilor, deschisă acțiunii Spiritului Sfânt, include și inima. De aici se nasc faptele bune, dar și cele rele, atunci când dreptatea și sugestiile Spiritului sunt respinse. Pe scurt, inima este sinteza umanității plasmată de înseși mâinile lui Dumnezeu (Gen 2,7). În inima omului, Dumnezeu revarsă însăși înțelepciunea Sa. În timpurile noastre, unele orientări culturale nu mai recunosc urma înțelepciunii divine în realitățile create și nici chiar în om. Natura umană rămâne astfel redusă doar la materie, plasmabilă conform oricărui proiect. În schimb, umanitatea noastră este unică și foarte prețioasă în ochii lui Dumnezeu. Pentru aceasta, primul lucru care trebuie protejat, pentru a aduce roade, este umanitatea noastră. Acesteia trebuie să-i oferim un mediu curat și apa vie a adevărului, protejând-o de veninul egoismului și minciunii. Astfel, pe pământul umanității noastre va putea înflori o mare varietate de virtuți”.

Referindu-se la tema adunării plenare „Virtuțile în etica vieții”, papa Francisc a spus că „astăzi sunt multe instituții în serviciul vieții, cu scop de studiu sau asistență. Ele nu propun doar acțiuni bune, ci și pasiunea pentru bine. Dar sunt și multe structuri preocupate mai mult de interesul economic decât de binele comun. A vorbi despre virtuți înseamnă a afirma că alegerea binelui include și angajează întreaga persoană, nu este o chestiune „cosmetică”, o înfrumusețare exterioară, care nu va aduce rod. Trebuie eradicate din inimă gândurile necinstite și trebuie căutat binele cu sinceritate. Se poate întâmpla ca sub numele de virtuți să fie ascunse «splendide vicii». Pentru aceasta este necesar ca virtuțile să formeze în mod real gândirea și modul de a acționa al omului, dar și să fie cultivate printr-un discernământ continuu și înrădăcinate în Dumnezeu, izvorul fiecărei virtuți.Pentru asta, încurajez universitățile să ia în considerare acest lucru în programele lor de formare, pentru ca studenții să poată maturiza acele dispoziții ale inimii și ale minții, care sunt indispensabile pentru a primi și îngriji viața umană conform demnității sale. Îi invit și pe directorii structurilor sanitare și de cercetare să facă în așa fel încât angajații lor să considere parte integrantă a serviciului lor și aspectele umane. În orice caz, cei care se dedică apărării și promovării vieții pot să arate frumusețea ei. De fapt, cum «Biserica nu crește prin prozelitism, ci prin „atracție”» (Evangelii gaudium, 14), așa și viața umană se apără și se promovează mai eficace doar când este cunoscută și demonstrată frumusețea sa. Trăind o compasiune autentică și celelalte virtuți, veți fi mărturisitori privilegiați ai milostivirii Părintelui vieții”.

(rv – I. Ursuleac)