Citește articolul Mergi la meniu

Social Networks:

RSS:

Radio Vatican

Vocea Papei și a Bisericii în dialog cu lumea

alte Limba:

Biserică \ Spiritualitate

„Să ții posturile rânduite de sfânta Biserică!”. Precizări ale Bisericii Greco-Catolice

Cardinalul Lucian Mureșan - AFP

15/03/2016 11:35

RV 15 Mar 2016 La 14 martie credincioșii greco-catolici și ortodocși au intrat în Postul Mare, timp de pregătire pentru Sfintele Paști, care anul acesta sunt sărbătorite de creștinii orientali la 1 mai. Pentru a veni în întâmpinarea credincioșilor săi, cardinalul Lucian Mureșan a semnat în 2009 un decret elaborat de Comisia Sinodală Liturgică intitulat „Postul și Ajunul în Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică”. Documentul explică ce este postul, oferă câteva referințe istorice și arată tipurile de post prezente în Biserica Greco-Catolică.

Definind postul, decretul spune că acesta este „reţinerea totală sau parţială de la anumite alimente şi băuturi, pe un timp mai lung sau mai scurt, în scop religios-moral. Această abținere de la mâncăruri şi băuturi trebuie să fie însoţită de reţinerea de la gânduri, cuvinte şi fapte rele, ceea ce înseamnă că postul trupesc trebuie să fie însoţit de postul sufletesc”.

Oferind o perspectivă istorică a postului și amintind persoanele chemate să-l urmeze, documentul spune că „prin lege divină, toţi credincioşii sunt chemaţi la post şi penitenţă. Primele prescripţii privitoare la post le găsim în documentele primare ale Bisericii, în Didahe sau Învățătura apostolilor, care fixează obligativitatea postului săptămânal în zilele de miercuri şi vineri, înlocuind astfel postul iudaic din ziua de luni şi joi. În Biserica Universală, papa Paul al VI-lea decretează postul obligatoriu pentru cei ce au împlinit vârsta de paisprezece ani, iar ajunul pentru cei care au împlinit vârsta de douăzeci şi unu de ani. Sunt scutiţi de ajun persoanele care au mai mult de şaizeci de ani împliniţi”.

Revenind la Biserica Greco-Catolică din România, decretul semnat de întâistătătorul ei prevede trei tipuri de post: ajunul sau postul total, postul aspru sau xirofagia și postul comun sau obișnuit.

Ajunul sau postul total este abţinerea de la orice mâncare sau băutură, pe un timp determinat (în practică până după ora amiezii sau ora 15). Se mănâncă o singură dată în zi, fără carne, lapte şi ouă. Zilele prescrise pentru acest tip de post sunt: ajunul Bobotezei, Vinerea Mare, tăierea capului sfântului Ioan, înălţarea Sfintei Cruci și ajunul Crăciunului.

Postul aspru sau xirofagia este abţinerea de la carne, lapte şi ouă, consumându-se numai hrană uscată (pâine, fructe şi legume).

Postul comun sau obișnuit este postul în care se admite consumarea mâncărurilor gătite de post, excluzându-se carnea şi grăsimile de origine animală. În cadrul acestui tip de post este permisă consumarea peştelui, vinului, untdelemnului, ouălor şi produselor lactate.

În ceea ce privește Postul Mare decretul prevede ca în prima săptămână şi în Săptămâna Patimilor să se ţină post aspru, iar în restul zilelor din Postul Mare se ţine post comun. Cât privește persoanele dezlegate de la post, acestea sunt „copii până la vârsta de 14 ani, bolnavii şi bătrânii. Bolnavilor şi bătrânilor li se recomandă în zilele de ajun să ţină măcar postul comun”. De asemenea „cei care din binecuvântate pricini nu pot ţine ajunul şi postul prescris, pot cere dezlegare de la parohul sau confesorul propriu”.

(rv – I. Ursuleac)

 

15/03/2016 11:35