Papa Francisc: motu proprio privind ocrotirea pastorală a minorilor

RV 04 iun 2016. Episcopii care au dat dovadă de neglijență gravă în privința abuzurilor sexuale comise de unii membri ai clerului în dauna minorilor vor fi depuși din funcție: stabilește documentul motu proprio intitulat ”Ca o mamă iubitoare” promulgat sâmbătă, 4 iunie 2016, de papa Francisc pentru a întări efortul Bisericii în ocrotirea minorilor. Pontiful stabilește ca printre ”cauzele grave pe care dreptul canonic le prevede deja pentru depunerea din oficiul ecleziastic (pentru episcopi sau superiorii majori), trebuie inclusă și neglijența în privința cazurilor de abuzuri sexuale. Documentul, alcătuit din cinci articole, dispune ca, atunci când se ivesc indicii serioase, Congregația de competență a Curiei Romane să poată să înceapă o anchetă care se poate finaliza cu decretul de depunere. Decizia, în orice caz, trebuie să fie supusă aprobării Suveranului Pontif. Sub incidența documentului ”Ca o mamă iubitoare” intră episcopii diecezani sau eparhiali și superiorii majori ai Institutelor de viață consacrată (călugări și călugărițe) și ai Societăților de viață apostolică de drept pontifical. Pontiful menționează că dreptul canonic prevede deja ”posibilitatea depunerii din oficiul ecleziastic pentru cauze grave”. Prin noul motu proprio, afirmă papa Francisc, ”vreau să precizez” că printre aceste cauze intră și ”neglijența episcopilor” în ceea ce privește ”cazurile de abuz sexual comis asupra minorilor și a adulților vulnerabili”, după cum era prevăzut în motu proprio al Sfântului Ioan Paul al II-lea ”Sacramentorum sanctitatis tutela”, actualizat de papa Benedict al XVI-lea.

În această privință se stabilește că episcopul diecezan sau eparhial, sau cel care deține responsabilitatea temporară a unei Biserici particulare, poate fi ”depus în mod legitim din funcția sa dacă, din neglijență, a făcut sau omis fapte care au provocat o daună gravă celorlalți”, fie persoane, fie comunități. Se specifică, mai departe, faptul că această daună poate fi de natură ”fizică, morală, spirituală sau patrimonială”. Episcopul sau superiorul major poate fi depus numai dacă ”a dat dovadă în mod obiectiv de lipsuri foarte grave în ce privește solicitudinea care i se cere din oficiul său pastoral, chiar și fără o culpă morală gravă din partea sa”. Cu toate acestea, în caz de abuzuri asupra minorilor, ”este suficient ca lipsa de solicitudine să fie gravă”. Atunci când indiciile sunt ”serioase”, se mai precizează în motu proprio, Congregația de competență a Curiei Romane (Episcopi, Evanghelizarea popoarelor, Bisericile Orientale, Institutele de viață consacrată și Societățile de viață apostolică) poate ”să înceapă o anchetă” înștiințându-l pe cel interesat care are ”posibilitatea să se apere” ”prin mijloacele prevăzute de drept”.

În urma argumentelor prezentate de episcop sau superior general, Congregația poate ”să decidă o anchetă suplimentară”. În fine, articolele 3-5 din motu proprio stabilește procedura prin care se decide eventuala depunere din funcție. Congregația care își asumă această hotărâre, în sesiune ordinară, poate stabili să emită ”în cel mai scurt timp posibil decretul de depunere” sau să-l îndemne pe episcop ori superior general ”să-și prezinte renunțarea într-un termen de 15 zile”, la terminarea căruia Congregația poate să emită decretul. Ultimul articol din motu proprio stabilește că decizia finală va trebui să fie ”supusă aprobării specifice a Pontifului Roman” care, ”înainte de a lua o decizie definitivă cere asistența unui Colegiu de juriști”.

În procedura la care se referă motu proprio, a precizat într-o notă de presă pr. Federico Lombardi, directorul Sălii de Presă a Sf. Scaun, ”nu este chemată în cauză Congregația pentru doctrina credinței pentru că nu este vorba de delictul de abuz ci de neglijență în oficiu”. Nu este vorba, așadar, de o ”procedură penală” pentru că nu se referă la un ”delict comis” ci de ”cazuri de neglijență”. Fiind vorba de decizii importante care se referă la episcopi, a mai spus pr. Lombardi, ”aprobarea specifică depinde de Sfântul Părinte”. Nu acest fapt reprezintă o noutate, ci ”înființarea unui Colegiu de juriști care îl va asista pe papa mai înainte de a lua o decizie definitivă”. Este previzibil, se afirmă în nota de presă, ca acest Colegiu ”să fi alcătuit din cardinali și episcopi”. 

(rv - A. Dancă)