22 iulie 2016. “Vultum Dei Quaerere” (A căuta fața lui Dumnezeu) este titlul noii constituții apostolice a papei Francisc dedicată vieții contemplative feminine, publicată vineri, 22 iulie. Documentul indică 12 teme de reflecție privind viața consacrată în general, încheindu-se cu 14 articole care conțin dispoziții.
Călugărițele de viață contemplativă să fie faruri
și făclii ale umanității
Să fie “faruri și făclii” care călăuzesc și însoțesc
mersul umanității: aceasta este provocarea indicată de papa Francisc călugărițelor
de viață contemplativă. Într-o lume care-l caută pe Dumnezeu chiar și în mod inconștient,
persoanele consacrate nu trebuie să se oprească niciodată din căutarea lui Dumnezeu,
ducând Evanghelia în lumea contemporană. Papa Francisc le îndeamnă pe călugărițele
de viață contemplativă să învingă cu tenacitate ispitirile, în special “tentația care
se ivește din apatie, din rutină, din lipsa motivației, din lenea paralizantă”.
Formare și rugăciune
Pontiful îndeamnă la a discerne, propunând 12 teme
legate de viața contemplativă. Prima privește formarea, ce necesită “o continuă convertire
la cele ce țin de Dumnezeu”, pontiful indicând ca timp adecvat pentru formare o perioadă
cuprinsă între 9 și 12 ani. Mănăstirile „să acorde o mare atenție discernământului
vocațional și spiritual”, fără a se lăsa cuprinse de tentația privind numerele și
eficiența, îndeamnă papa Francisc. Formării îi urmează rugăciunea, “măduva vieții
consacrate”, aceasta neputând fi trăită ca pe o pliere a vieții monahale asupra ei
înșiși, ci ca pe o "lărgire a inimii pentru îmbrățișarea întregii umanități”, în special
a celor suferinzi.
Lectio divina, Euharistia și Reconciliere
Un loc central este ocupat și de Cuvântul lui Dumnezeu.
Explicat în lectio divina, Cuvântul lui Dumnezeu trebuie să scandeze ziua în viața
„personală și comunitară”, pentru a se transforma apoi în acțiune, devenind “dar pentru
ceilalți, în caritate”. Constituția apostolică amintește totodată importanța Euharistiei
și a Reconcilierii, sugerându-se „prelungirea celebrării prin adorație euharistică”
și trăirea practicii penitenței ca pe “o ocazie privilegiată de contemplare a chipului
milostiv al Tatălui”, devenind astfel “instrumente de reconciliere, de iertare și
de pace”, de care lumea din zilele noastre are o atât de mare nevoie.
Viața comunitară și autonomia mănăstirilor
Cea de-a cincea temă indicată de documentul papei
Francisc se referă la viața fraternă în cadrul comunității, ce reprezintă o mărturie
mai necesară ca oricând „într-o societate marcată de diviziuni și inegalități”. „Este
posibil și este totodată frumos să se trăiască laolaltă, în ciuda diferențelor generaționale,
culturale și de formare”, se citește în constituția apostolică dedicată vieții contemplative
feminine. Cea de-a șasea temă privește autonomia mănăstirilor. Chiar și în condițiile
favorizării stabilității, unității și vieții contemplative dintr-o comunitate, „autonomia
nu trebuie să însemne independență sau izolare”, scrie papa, îndemnându-le pe călugărițele
de viață contemplativă să nu se îmbolnăvească de 'autoreferențialitate'”.
Federațiunile și viața claustrală
Strâns legat de tema a șaptea, papa Francisc face
referință la importanța Federațiilor ca “structuri de comuniune între mănăstirile
care împărtășesc aceiași carismă”. Destinate promovării vieții contemplative, ajutorului
în formare și necesităților concrete ale mănăstirilor, Federațiile vor “trebui să
fie favorizate și multiplicate”, potrivit indicației papei Francisc. În schimb, cea
de-a opta temă se referă la viața claustrală, “semn al uniunii exclusive cu Biserica,
mireasa Domnului său”.
Munca și liniștea
Apoi, papa Francisc subliniază importanța muncii pe
care contemplativele trebuie să o îndeplinească „cu devoțiune și credință, fără a
se lăsa condiționate de mentalitatea bazată pe principiul eficienței și pe activismul
culturii contemporane”. Munca trebuie așadar înțeleasă ca „slujire adusă omenirii
și solidaritate cu cei săraci”, iar liniștea trebuie văzută ca „ascultarea și meditarea
Cuvântului”, „golit de sine pentru a face loc ospitalității”, liniște „bogată în caritate”,
care „îl ascultă pe Dumnezeu și strigătul omenirii”.
Cultura digitală și mijloacele de comunicare
Conștient de schimbările din societate și de „cultura
digitală”, care „influențează în mod decisiv în formarea gândurilor și în modul de
a se raporta la lume”, papa Francisc așează mijloacele de comunicare drept a XI-a
temă. Sfântul Părinte numește mijloacele de comunicare drept „instrumente utile pentru
formare” și le îndeamnă pe contemplative la „un discernământ prudent” pentru ca acestea
să nu fie ocazie de „risipire sau de sustragere de la viața fraternă, dăunând vocației
sau fiind obstacol în contemplare”.
Asceză: contemplativele, „scară” spre Dumnezeu
În fine, ultima temă este cea a ascezei: „semn elocvent
de fidelitate”, într-o lume globalizată și fără rădăcini, exemplu de cum trebuie omul
să rămână lângă aproapele său chiar și în fața diversității, tensiunilor, conflictelor
și fragilității. Asceza nu este o fugă din lume „din cauza fricii”, întrucât călugărițele
„continuă să stea în lume, fără a fi din lume”. Mijlocind în mod constant pentru lume
la Dumnezeu, ascultând „strigătul” celor care sunt victime „ale culturii debarasării”,
contemplativele vor fi „scara” pe care Dumnezeu coboară în întâlnirea omului, iar
omul urcă pentru a-l întâlni pe Dumnezeu.
Acceptarea candidatelor să nu fie făcută
doar pentru a face ca mănăstirile să trăiască
Concluzia Constituției apostolice se împarte în 14
articole, care definesc termenii juridici. Articolul trei stabilește că „trebuie evitată
în mod absolut acceptarea candidatelor din alte țări cu scopul de a salva existența
mănăstirilor”. Articolul opt enumeră cerințele necesare autonomiei juridice a unei
comunități, printre care capacitatea de formare și guvernare, inserarea în Biserica
locală și posibilitatea de subzistență.
RV - A. Mărtinaș și I. Ursuleac
All the contents on this site are copyrighted ©. |