Responsabilitate, nu triumfalism: P. Cantalamessa, la Ziua de Rugăciune pentru Creație

2 septembrie 2016. Suveranitatea omului asupra cosmosului nu înseamnă triumfalism, ci asumarea responsabilității față de cei săraci, față de persoanele marginalizate și lipsite de apărare. Această reflecție a reprezentat aspectul central al omiliei părintelui Raniero Cantalamessa, predicatorul Casei Pontificale, din cadrul celebrării rugăciunii Vesperelor, din bazilica vaticană, cu ocazia Zilei Mondiale de Rugăciune pentru Îngrijirea Creației.

Amintind că printre îndatoririle omului față de Creație, cea mai importantă este de a-i aduce slavă lui Dumnezeu pentru operele sale, părintele Cantalamessa a atras atenția asupra pericolului generat de dorința neînfrânată de creștere a profiturilor, ce cauzează daune grave mediului și sărăcie extremă în rândul persoanelor.

Trezirea în om a conștiinței responsabilității față de Creație are ca punct de plecare omul creat de Dumnezeu ca ființă destinată relaționării, după modelul comuniunii de iubire al Preasfintei Treimi. De aceea – a explicat părintele Cantalamessa – omul creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu nu înseamnă dominarea nediscriminată a acestuia asupra restului creației ci, dimpotrivă, o persoană este cu atât mai umană cu cât este mai puțin egoistă, mai puțin închisă în sine însăși și care nu uită de ceilalți:

P. Cantalamessa: "Suveranitatea omului asupra cosmosului nu este așadar triumfalismul unei specii, ci asumarea responsabilității față de cei săraci, față de persoanele marginalizate și lipsite de apărare. În absența altor privilegii și resurse, singurul aspect care le asigură respectul celorlalți este de a fi persoane umane. Dumnezeul Bibliei – dal și al altor religii – este un Dumnezeu care ascultă strigătul celor săraci."

Continuându-și reflecția în aceiași cheie de lectură a responsabilităților omului creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, predicatorul Casei Pontificale a evidențiat că întruparea lui Isus a adus un motiv în plus pentru a ne îngriji de cel sărac, indiferent cărei rase sau religii ar aparține. Dumnezeu nu numai că s-a făcut om, dar a ales să fie "sărac, slab și fără apărare".

În omilia din cadrul rugăciunii Vesperelor, cu prilejul Zilei Mondiale de Rugăciune pentru Îngrijirea Creației, părintele Cantalamessa s-a referit și la cutremurul care a lovit recent centrul Italiei.
"Câteodată, adevărul că nu suntem noi stăpânii pământului ne este amintit în mod brusc, de evenimente precum groaznicul cutremur de săptămâna trecută", a spus predicatorul, propunând întrebarea care a traversat aceste zile de durere: "Unde era Dumnezeu?" Credința – a spus părintele capucin – ne ajută să spunem că Dumnezeu nu a proiectat Creația ca pe un computer, "în care totul este programat în detaliu" ci, prin analogie cu omul, se poate vorbi despre un soi de libertate pe care Dumnezeu a dat-o materiei de a evolua după legi proprii. De aceea, la întrebarea unde era Dumnezeu în acea noapte, cel cu credinți răspunde că "era acolo, suferind alături de creaturile sale și primind în pacea sa victimele care băteau la poarta paradisului său".

RV/AM