Citește articolul Mergi la meniu

Social Networks:

RSS:

Radio Vatican

Vocea Papei și a Bisericii în dialog cu lumea

alte Limba:

Biserică \ Dialog

Zece ani de la discursul papei Benedict al XVI-lea la Regensburg

Papa emerit Benedict al XVI-lea

13/09/2016 13:04

RV 13 Sep 2016 La 12 septembrie 2016 s-au împlinit zece ani de la discursul dedicat dialogului dintre credință și rațiune, ținut de papa Benedict al XVI-lea la Universitatea din Regensburg. O parte a acelui discurs profetic a provocat multe critici din partea lumii musulmane, dar cuvintele Sfântului Părinte sunt valabile și astăzi din punct de vedere teologic și al dialogului intercultural și interreligios.

Monseniorul Antonio Raspanti, episcop de Acireale și coordonator al Comitetului științific din cadrul Consiliului Pontifical pentru Cultură, a spus că acel discurs a ridicat probleme care treceau dincolo de situația acelui moment. Scenariul internațional actual ne arată o amplă mișcare din punct de vedere geopolitic, dar și dificultăți în abordarea religiilor și înțelegerea raporturilor dintre politică, societate și religii, adică pacea și viitorul națiunilor.

Amintind de cuvintele împăratului Manuel al II-lea Paleologu, din secolul XIV, despre Mahomed, discursul papei Benedict al XVI-lea a provocat critice dure la acea vreme. Referitor la acest lucru, monseniorul Raspanti ne-a spus:

„În mod normal nu era acela punctul principal al discursului, după cum foarte mulți comentatori au preluat în mod senin. Acela era unul dintre punctele asupra căruia se putea discuta și se discută și astăzi, iar Sfântul Părinte a făcut-o cu curaj. Dar după părerea mea, și Papa o spune în mod clar, punctul fundamental era ce greutate să dea acestui motiv, logosului, în raport cu celelalte religii, în mod particular cu religia revelată și cu creștinismul, văzând că experiența europeană are rădăcini adânci și a trăit o experiență profundă a logosului în interiorul ei, nu doar în reflecție metafizică, ci în toate implicațiile practice din decursul mileniilor. Pe de altă parte, acest logos ce raport are cu religia? Creștinismul s-a confruntat cu aceasta și este ceea ce el spune. Creștinismul primelor secole, dar și ebraismul din diaspora, puțin înainte și puțin după venirea lui Cristos, au trăit acest lucru, l-au înfruntat. Și creștinismul a absorbit lecția logosului în felul său, adaptând-o și modelând-o, într-un oarecare sens, revelației creștine, persoanei lui Isus. Așadar, Papa consideră că acea experiență pe care creștinismul a căpătat-o prin absorbirea și interacțiunea cu marea intuiție a logos-ului, în interiorul civilizației europene, este o experiență fundamentală pentru creștinism, care nu va putea fi lăsată pe dinafară în viitor. Papa Benedict consideră, și asta este obiect de mari discuții, că nu se poate uita și pune între paranteze experiența, cum ar fi de exemplu cea patristică și cea medievală, și să se ia aproape totul de la început cu o Biblie, care ar fi de-elenizată și care având în spate două mii de ani de creștinism, ar merge să se confrunte cu culturile asiatice din Orientul Îndepărtat sau din Africa. Papa Benedict pune în discuție acest lucru și consideră că este necesară trecerea prin intermediul acestei inculturări a logosului în creștinism, pe care experiența europeană a creștinismului a făcut-o de-a lungul secolelor”.

(rv – I. Ursuleac) 

13/09/2016 13:04