Papa Francisc, la ”Sf. Marta”: în genunchi, să ne rugăm lui Dumnezeu pentru darul păcii

RV 20 sep 2016. În genunchi, pentru a ne ruga la Dumnezeul păcii, împreună, ”dincolo de dezbinările religiilor”, până la a simți ”rușine” de război și fără ”a ne astupa urechile” la strigătul de durere al celor care suferă. Spiritul cu care papa Francisc a mers azi la Assisi a fost exprimat la predica Sfintei Liturghii celebrată dimineață în Casa Sf. Marta înainte de plecare. ”Nu există un Dumnezeu al războiului”, a spus Pontiful la predică. Războiul, inumanitatea unei bombe care explodează lăsând la pământ morți și răniți, tăind calea ”ajutoarelor umanitare” care nu pot ajunge la copii, bătrâni și bolnavi, este lucrarea celui rău care vrea să-i ucidă pe toți. De aceea, este necesar a ne ruga, chiar a plânge pentru pace, chemând toate religiile să se unească în convingerea că ”Dumnezeu este Dumnezeul păcii”.

Marea zi de rugăciune pentru pace de la Assisi, la 30 de ani după Ioan Paul al II-lea, începe la altarul micii capele din Casa Sf. Marta. ”Astăzi”, a spus papa Francisc la începutul predicii, ”bărbați și femei de toate religiile vom merge la Assisi. Nu pentru a face spectacol, ci doar pentru a ne ruga, a ne ruga pentru pace”. Dar pretutindeni în lume, după cum a cerut într-o scrisoare adresată tuturor episcopilor, astăzi s-au organizat întâlniri de rugăciune care i-au invitat pe catolici, pe creștini, pe cei care cred și pe toți oamenii de bună voință, de orice religie, să se roage pentru pace. Pentru că, a spus din nou Succesorul lui Petru, ”lumea este în război. Omenirea suferă”.
Papa Francisc: ”Astăzi prima lectură (a Sfintei Liturghii) se încheie cu aceste cuvinte: «Cine-şi astupă urechea la strigătul celui sărac, va striga şi el, dar nu i se va răspunde» (Prov 21,13). Dacă noi, astăzi, ne astupăm urechea la strigătul acestor oameni care suferă sub bombe, care suferă exploatarea traficanților de arme, e posibil ca atunci când va veni rândul nostru, să nu ni se răspundă. Nu putem să ne astupăm urechea la strigătul de durere al acestor frați și surori care suferă din cauza războiului”.

Noi, a recunoscut papa Francisc, războiul ”nu-l vedem”. ”Ne înspăimântăm” din cauza ”unor episoade de terorism”, dar aceasta nu se compară cu ceea ce se întâmplă în acele țări în care zi și noapte bombele cad iar și iar și ucid copii, bătrâni, bărbați și femei”. ”Războiul e departe?”, se întreabă Sfântul Părinte. ”Nu”, răspunde, ”este foarte aproape” pentru că ”războiul ne atinge pe toți”, ”războiul începe în inimă”.
Papa Francisc: ”Domnul să ne dăruiască pacea în inimi, să îndepărteze orice poftă de lăcomie, de stăpânire, de luptă. Nu! Pace, pace! Inima noastră să fie o inimă de pace, dincolo de orice dezbinare a religiilor: toți, toți, toți! Pentru că toți suntem fii ai lui Dumnezeu. Și Dumnezeu este Dumnezeul păcii. Nu există un Dumnezeu al războiului: cel care face războiul este Cel rău, diavolul, care vrea să-i ucidă pe toți”.

În fața acestei situații, nu pot exista dezbinări de credință, a reluat papa Francisc. Nu e îndeajuns să-i mulțumim lui Dumnezeu pentru că războiul nu ne atinge pe noi. ”Desigur, îi mulțumim și pentru aceasta, dar – a afirmat – să ne gândim și la alții”.
Papa Francisc: ”Să ne gândim astăzi nu numai la bombe, la cei morți și răniți, dar și la cei la care, copii și bătrâni, nu poate ajunge ajutorul umanitar ca să aibă ceva de mâncare. Nu pot ajunge la ei medicamentele. Sunt oameni flămânzi, bolnavi. Pentru că bombele sunt o piedică. Și în timp ce noi astăzi ne rugăm, ar fi frumos ca fiecare dintre noi să simtă rușine. Rușine pentru faptul că oamenii, frați ai noștri, sunt în stare de așa ceva. Astăzi, zi de rugăciune, de pocăință, zi în care să plângem pentru pace. Zi în care să ascultăm strigătul celui sărac, acest strigăt care ne deschide inima spre milostivire și iubire și ne salvează de egoism”.

(rv – A. Dancă)