Citește articolul Mergi la meniu

Social Networks:

RSS:

Radio Vatican

Vocea Papei și a Bisericii în dialog cu lumea

alte Limba:

Papa Francisc \ Călătorii apostolice

Papa Francisc în Georgia și Azerbaidjan. Întâlnirea cu autoritățile politice și liderii religiilor

Papa Francisc și președintele Consiliului musulmanilor din Caucaz, șeicul Allahshukur Pashazadeh, în mosheea din Baku, duminică, 2 octombrie 2016 - AP

02/10/2016 19:34

RV 02 oct 2016. Primirea papei Francisc în Azerbaidjan a avut loc în cursul dimineții de duminică, 2 octombrie 2016, pe aeroportul internațional din Baku, dar ceremonia oficială de bun s-a desfășurat după amiază la Palatul Președinției. Între timp, la ora locală 10.30, Suveranul Pontif a celebrat Sfânta Liturghie la biserica ”Neprihănita Zămislire”, aici fiind deschisă singura parohie catolică, cu aproximativ 570 de credincioși, din țara majoritar musulmană.

Vizita la președintele Ilham Heydar Aliyev și întâlnirea cu atoritățile țării
La ora 15.30 papa Francisc a efectuat o vizită de curtoazie la președintele, Ilham Heydar Aliyev, ceremonia oficială de bun venit desfășurându-se în fața vastului Palat al Președinției, cu intonarea imnurilor, salutul gărzii de onoare și prezentarea respectivelor delegații. După colocviile cordiale și fotografia de familie, a avut loc schimbul de daruri. Papa i-a oferit președintelui o stampă comemorativă a Jubileului Milostivirii, cu vederea de ansamblu a celor ”șapte biserici” romane și reprezentarea alegorică a faptelor de milostivire. Cu aceeași ocazie, Pontiful i-a dăruit Primei Doamne un prețios vas de aramă de proveniență mexicană, lucrat la mână și împodobit cu două păsări laminate.

Vizita de curtoazie a Suveranului Pontif la președintele țării a fost urmată de gestul de omagiu la Monumentul celor căzuți pentru independența țării. Aici au fost depuși trupurile neînsuflețite ale celor care au luptat pentru libertatea țării în 1918, iar mai târziu, victimele represiunii sovietice din 1990 și cei căzuți în războiul din enclava Nagorno-Karabah (1992-1994).

Însoțit de președintele țării, papa Francisc a mers apoi la modernul centru cultural ”Heydar Aliyev”, ridicat după proiectul cunoscutei arhitecte Zaha Hadid în memoria tatălui actualului președinte azer. ”Recunoscător pentru ospitalitatea primită”, a scris papa Francisc în cartea de aur a Centrului, ”din acest loc de întâlnire și cultură încurajez la a alege întotdeauna calea omului: deschidere, respect, împărtășire”. Tot aici a avut loc întâlnirea Suveranului Pontif cu autoritățile țării, membrii Corpului Diplomatic și reprezentanții societății civile. Erau de față aproximativ o mie de persoane.

În discursul său, papa Francisc subliniat că drumul parcurs de Azerbaidjan în cei 25 de ani de independență ”arată eforturile depuse pentru consolidarea instituțiilor și promovarea creșterii economice și civile a națiunii”. Este un parcurs care are nevoie de o atenție constantă față de toți, mai ales față de cei mai slabi, un parcurs posibil datorită unei societăți care recunoaște ”beneficiul multiculturalismului și complementaritatea necesară a culturilor, astfel încât între diversele componente ale comunității civile și între cei care aparțin la diferite confesiuni religioase să se instaureze raporturi de colaborare reciprocă și respect”.
Papa Francisc: ”Acest efort comun în edificarea unei armonii între diferențe este deosebit de semnificativ în aceste timpuri, pentru că arată că este posibilă mărturisirea propriilor idei și a propriei concepții de viață fără a încălca drepturile celor care sunt purtătorii unor concepții și viziuni diferite. Orice apartenență etnică sau ideologică, precum și orice parcurs religios autentic, nu poate decât să escludă atitudini și concepții care instrumentalizează propriile convingeri, propria identitate sau numele lui Dumnezeu pentru a legitima asuprirea și dominarea. Formulez urarea vie ca Azerbaidjanul să continue pe calea colaborării între diversele culturi și confesiuni religioase. Armonia și conviețuirea pașnică să alimenteze tot mai mult viața socială și civilă a țării, în expresiile ei multiple, asigurând tuturor posibilitatea de a aduce propria contribuție la binele comun”.

Biserica catolică, a spus mai departe papa Francisc, deși în această țară are o prezență numerică neînsemnată, participă la viața civilă și socială a țării și este solidară în fața dificultăților cu care se confruntă. Pontiful a menționat, în această privință, recunoașterea juridică a Bisericii catolice, în urma ratificării Acordului internațional cu Sfântul Scaun în 2011, demers care a oferit un cadru legislativ mai stabil pentru viața credincioșilor catolici. Sfântul Părinte a evidențiat, în același timp, ”relațiile cordiale pe care comunitatea catolică le cultivă cu cea musulmană, cea ortodoxă și cea ebraică”, raporturi care ”dobândesc o înaltă semnificație pentru conviețuirea pașnică și pentru pacea în lume”, dovedind că ”între credincioșii diverselor confesiuni religioase este posibilă cordialitatea raporturilor, respectul și cooperarea”.
Papa Francisc: ”Atașamentul față de valorile religioase genuine este cu totul incompatibil cu tentativa de a impune celorlalți prin violență propria viziune, făcându-și scud din sfântul nume al lui Dumnezeu. Credința în Dumnezeu, în schimb, trebuie să fie sursă și inspirație de înțelegere reciprocă, respect și ajutor reciproc, în beneficiul binelui comun al societății”.

Întâlnirea papei Francisc cu șeicul musulmanilor din Caucaz
După întâlnirea cu autoritățile statului, papa Francisc a mers la moscheea ”Heydar Aliyev” din Baku pentru vizita privată la șeicul musulmanilor din Caucaz și întâlnirea cu reprezentanții celorlalte religii din Azerbaidjan. Inaugurată în 2014, moscheea din Baku este unul din centrele islamice unice din lume, aici fiind desemnați oficial liderii atât ai confesiunii șiite (”akhund”), cât și ai celei sunnite (”imam”), iar credincioșii celor două ramuri ale islamului se roagă stând împreună. La tradiționalul schimb de daruri, Sfântul Părinte i-a oferit șeicului musulmanilor din Caucaz, Allahshukur Pashazadeh, un mozaic intitulat ”Vedere cu Castelul Sant’Angelo”, reproducere după o pictură reprezentând vederea impunătorului monument antic, unul din cele mai caracteristice ale Romei.

După colocviul privat, papa Francisc și președintele Consiliului musulmanilor din Caucaz, șeicul Allahshukur Pashazadeh, au mers în sala principală a moscheii pentru întâlnirea cu reprezentanții celorlalte religii. Este un ”mare semn a se întâlni în spirit de prietenie fraternă în acest loc de rugăciune”, a spus papa în cuvântul său, ”un semn care arată armonia pe care religiile o pot construi împreună, pornind de la raporturile personale și de la buna voință a celor responsabili”.
Papa Francisc: ”Religiile au o mare îndatorire: să însoțească oamenii în căutarea sensului vieții, ajutându-i să înțeleagă că limitatele capacități umane și bunurile acestei lumi nu trebuie să devină niciodată un absolut”. (…) ”Religia este o necesitate pentru om pentru a-și îndeplini scopul, o busolă pentru a-l orienta spre bine și a-l îndepărta de rău, care stă întotdeauna cuibărit la ușa inimii sale (cf Gen 4,7). În acest sens, religiile au o îndatorire educativă: să-l ajute pe om să scoată din sine ceea ce are mai bun. Iar noi, ca lideri, avem o mare responsabilitate pentru a oferi răspunsuri autentice la căutarea omului, deseori pierdut, astăzi, în paradoxurile amețitoare ale timpului nostru”.

Ajutând la discernerea binelui și la punerea lui în practică prin fapte, rugăciune și efortul muncii interioare, ”religiile sunt chemate la edificarea unei culturi a întâlnirii și a păcii, făcută din răbdare, înțelegere, pași mici și concreți”. La rândul ei, societatea umană ”este întotdeauna chemată să învingă tentația de a se folosi de factorul religios: religiile nu trebuie să fie niciodată instrumentalizate și niciodată nu pot aproba conflictele și contrapunerile”. În schimb, este necesar să se construiască și să fie păstrată ”o legătură virtuoasă între societate și religii, o alianță bazată pe respect”.
Papa Francisc: ”Pentru că Dumnezeu nu poate fi invocat niciodată pentru interese de parte și pentru scopuri egoiste, nu poate justifica nici o formă de fundamentalism, imperialism sau colonialism. Încă o dată, din acest loc atât de semnificativ, se înalță strigătul stăruitor: Să nu mai fie niciodată violență în numele lui Dumnezeu! Numele său sfânt să fie adorat, nu profanat și folosit de ură și de conflictele umane!”.

”Glasul sângelui strigă la Dumnezeu din solul pământului, casa noastră comună” (cf Gen 4,10), a spus papa în continuarea discursului său. ”Acum suntem interpelați să dăm un răspuns care nu mai suferă amânare, să construim împreună un viitor de pace: nu este timpul soluțiilor violente și rapide, dar ceasul urgent de a întreprinde procese răbdătoare de reconciliere. Adevărata chestiune a timpului de față nu este cum să ducem mai departe interesele noastre, nu aceasta este adevărata chestiune, ci ce perspectivă de viață să oferim generațiilor viitoare, cum să lăsăm o lume mai bună decât cea pe care am primit-o. Dumnezeu și istoria însăși ne vor întreba dacă ne-am dedicat astăzi pentru pace: ne cer deja acest lucru de o manieră profundă tinerele generații, care visează un viitor diferit”.
Papa Francisc: ”În negura conflictelor prin care trecem, religiile să fie auroră de pace, sămânță de renaștere printre devastările de moarte, ecouri de dialog care răsună fără încetare, căi de întâlnire și de reconciliere pentru a ajunge chiar și acolo unde se pare că încercările oficiale de mediere rămân fără efecte. (…) Bogățiile inestimabile ale acestor țări [din regiunea Caucazului] trebuie să fie cunoscute și valorizate: comorile străvechi și mereu noi de înțelepciune, cultură și religiozitate ale oamenilor din Caucaz sunt o mare resursă pentru viitorul regiunii și în special pentru cultura europeană, bunuri de preț la care nu putem renunța”.

După discursul său, Sfântul Părinte i-a salutat personal pe episcopul ortodox de Baku, pe reprezentanții comunității ebraice și pe liderii celorlalte religii. De la moscheea ”H. Aliyev”, papa Francisc a mers direct la aeroportul internațional din Baku, unde la ora locală 19.00 a avut loc ceremonia simplă de rămas bun. După o călătorie de aproape cinci ore, în care a străbătut peste trei mii de km, aeronava Alitalia ajunge la Roma/Ciampino în jurul orei 22.00. Este posibil, în ciuda orei târzii, ca înainte de a reveni în Cetatea Vaticanului papa Francisc să treacă mai întâi, potrivit obiceiului său, pe la icoana Maicii Domnului ”Salus populi romani”, din bazilica Santa Maria Maggiore, în semn de mulțumire pentru cea de-a 16-a călătorie apostolică a pontificatului.

(rv – A. Dancă)

02/10/2016 19:34