Predica papei Francisc la ”Sf. Marta”: Să ne spunem adevărul, pentru a nu cădea în ipocrizie

RV 14 oct 2016.  Pentru a-l urma pe Domnul este fundamental să nu ne înșelăm pe noi înșine, a nu ne spune minciuni ca să nu cădem în ipocrizie, acea schizofrenie spirituală care ne face să spunem multe lucruri, dar fără a le pune în practică: a spus papa Francisc la predica Sfintei Liturghii celebrată vineri dimineață în capela reședinței sale din Casa Sf. Marta.

În evanghelia proclamată în această zi la Sf. Liturghie (Lc 12,1-7), Isus avertizează cu privire la ”aluatul fariseilor”, care este ipocrizia. Există un aluat bun și unul rău, a remarcat Pontiful. Aluatul care face ca Împărăția lui Dumnezeu să crească și aluatul care face să crească numai aparența. Drojdia face mereu să crească. Când este bună, face ca întregul să crească de o manieră consistentă și să se transforme în pâine bună. Dar când este rea, nu face ca aluatul să crească bine. Ipocrizia, a spus papa la predică, are loc atunci când unul îl cheamă pe Domnul cu buzele, dar inima lui este departe de Domnul.
Papa Francisc: ”Este o dezbinare interioară, ipocrizia. Se spune una și se face alta. Este un fel de schizofrenie spirituală. Apoi, cel fățarnic este un simulator: simulează că este bun, politicos, dar la spate are pumnalul. Să ne gândim la Irod. Cu câtă politețe, speriat în interior, îi primise pe craii de la răsărit. Dar apoi, când să-și ia rămas bun, spune: mergeți și întoarceți-vă ca să-mi spuneți unde este acest copil ca să merg și eu să mă închin lui. Ca să-l ucidă. Ipocritul are două fețe. Este un simulator. Vorbind despre acești învățători ai legii, Isus spune: ei spun și nu fac. Este o altă formă de ipocrizie. Este un nominalism existențial: cei care cred că, spunând lucrurile, totul a fost făcut. Nu. Lucrurile trebuie făcute, nu trebuie doar spuse. Ipocritul este un nominalist, crede că prin a spune se face totul. Dar apoi, ipocritul este incapabil să se acuze pe sine: nu găsește niciodată în el însuși vreo pată. Îi acuză pe ceilalți. Să ne gândim la paiul și bârna din Evanghelie. În acest fel putem descrie acest aluat, care este ipocrizia”.

Pontiful a îndemnat la un examen de conștiință pentru a înțelege dacă creștem cu aluatul cel bun sau cu cel rău și să ne întrebăm: cu ce spirit fac lucrurile? Cu ce spirit mă rog? Cu ce spirit mă adresez altora? Cu spiritul care construiește, sau cu spiritul care devine aer? Important este să nu ne înșelăm pe noi înșine, să nu ne spunem minciuni, ci adevărul:
Papa Francisc: ”Cu cât adevăr se spovedesc copiii! Copiii nu spun niciodată o minciună la mărturisirea păcatelor. Nu spun niciodată lucruri abstracte, ci: am făcut asta, am făcut asta și așa mai departe. Sunt concreți. Copiii, când sunt în fața lui Dumnezeu și în fața celorlalți, spun lucruri concrete. De ce? Pentru că au aluatul cel bun, aluatul care face să crească așa cum crește Împărăția cerurilor. Domnul să ne dăruiască nouă, tuturor, pe Duhul Sfânt și harul lucidității de a ne spune care este aluatul cu care eu cresc, care este aluatul cu care eu acționez. Sunt o persoană sinceră, transparentă sau sunt un ipocrit?”.

(rv – A. Dancă)