Mesajul papei Francisc pentru Ziua mondială a migrantului şi refugiatului 2017: ”Migranții minori, vulnerabili și fără glas”

RV 15 ian 2017. ”Dintre toți migranții, copiii constituie grupul cel mai vulnerabil pentru că, în timp ce se arată la viaţă, sunt invizibili şi fără glas; precaritatea și lipsa adulţilor înăbușă vocea lor și îi face, practic, nevăzuți în ochii societății”: afirmă papa Francisc în mesajul său la cea de-a 103-a Zi mondială a migrantului și refugiatului, pe care Biserica catolică o marchează anual în cea de-a treia duminică din luna ianuarie. Pontiful constată cu tristețe în mesajul său că, de multe ori, ”minorii migranţi ajung cu uşurinţă la nivelul cel mai josnic al degradării umane, unde ilegalitatea şi violenţa consumă ca într-un foc viitorul multor nevinovaţi, în timp ce reţeaua abuzului de minori este greu de eliminat”.

Papa Francisc amintește în mesajul său învățătura lui Isus potrivit căruia ”oricine primeşte un astfel de copil, în numele meu, pe mine mă primeşte; iar cine mă primeşte pe mine, nu pe mine mă primeşte, ci pe acela care m-a trimis” (Mc 9,37; cf. Mt 18,5; Lc 9,48; In 13,20). Aceste cuvinte, remarcă Sfântul Părinte, ”trasează calea sigură care conduce până la Dumnezeu, pornind de la cei mai mici şi trecând prin Mântuitorul, în dinamica primirii. Tocmai primirea este condiţia necesară pentru realizarea acestui itinerar: Dumnezeu s-a făcut unul dintre noi, în Isus s-a făcut prunc şi deschiderea la Dumnezeu în credinţă, care alimentează speranţa, se declină în apropierea iubitoare față de cei mai mici şi mai slabi”.

În același timp, continuă mesajul pontifului, ”evangheliştii se opresc şi asupra responsabilităţii celui care merge împotriva milostivirii: «oricine ar scandaliza pe unul dintre aceştia mai mici, care cred în mine», spune Isus, «ar fi mai bine pentru el să i se lege de gât o piatră de moară trasă de măgar şi să fie aruncat în adâncul mării» (Mt 18,6; cf. Mc 9,42; Lc 17,2). Cum să nu ne gândim la acest avertisment sever luând în considerare exploatarea exercitată de oameni fără scrupule în dauna atâtor fetiţe şi  băieţi conduși spre prostituţie sau prinși în vârtejul pornografiei, făcuţi sclavi ai muncii minorilor sau înrolaţi ca soldaţi, implicaţi în traficul de droguri şi în alte forme de delincvenţă, forţaţi să fugă de conflicte şi persecuţii, cu riscul de a ajunge singuri şi abandonaţi?”

”Pentru aceasta, cu ocazia anualei Zile Mondiale a Migrantului şi Refugiatului, îmi stă la inimă”, scrie papa Francisc, ”să atrag atenţia cu privire la realitatea migranţilor minori, în special cei singuri, solicitându-le tuturor să se îngrijească de copiii care sunt de trei ori lipsiţi de apărare: pentru că sunt minori, pentru că sunt străini şi pentru că sunt neajutoraţi, când, din diferite motive, sunt forţaţi să trăiască departe de ţara lor de origine şi despărţiţi de afecțiunea familială”.

Dacă, pe de o parte, ”vârsta infantilă, prin delicateţea sa deosebită, are exigenţe unice şi la care nu se poate renunţa”, iar ”toţi minorii au dreptul de a se juca şi de a face activităţi recreative, au dreptul, de fapt, să fie copii”, pe de altă parte se observă că ”în rândul migranţilor, copiii constituie grupul cel mai vulnerabil pentru că, în timp ce se arată la viaţă, sunt invizibili şi fără glas: precaritatea îi privează de documente, ascunzându-i de ochii lumii; lipsa adulţilor care să-i însoţească împiedică să se înalţe glasul lor şi să se facă auzit. În acest mod, minorii migranţi ajung cu uşurinţă în nivelele cele mai joase ale degradării umane”.

Cum se poate răspunde în fața acestei realități? Pornind de la convingerea că ”fenomenul migrator nu este desprins de istoria mântuirii” și constituie un adevărat ”semn al timpurilor”, Pontiful afirmă că ”valoarea unei instituţii se măsoară după modul în care tratează viaţa şi demnitatea fiinţei umane, mai ales în condiţii de vulnerabilitate, cum este cazul minorilor migranţi”.

Prin urmare, mesajul papei enumeră trei domenii de acțiune în privința copiilor migranți: ”protecţie, integrare şi soluţii durabile”. Protecție,  mai ales atunci când linia de demarcaţie dintre migraţie şi traficul cu ființe umane este foarte subţire. Integrare, trecând peste dificultățile birocratice și urmărind adevăratul ”interes superior” al copiilor. În fine, soluții durabile prin care chestiunea să se înfrunte la rădăcină. ”Este absolut necesar de înfruntat în ţările de origine cauzele care provoacă migraţiile”, scrie papa Francisc. ”Acest lucru cere, ca prim pas, angajarea întregii comunităţi internaţionale de a pune capăt conflictelor şi violenţelor care constrâng persoanele să fugă”. În același timp, încheie papa Francisc în mesajul său, ”se impune o viziune clarvăzătoare, capabilă de programe adecvate pentru regiunile afectate de nedreptăţi mai grave şi instabilitate, pentru ca tuturor să le fie garantat accesul la o dezvoltare autentică, cea care promovează binele copiilor, speranţa omenirii”.

(rv – A. Dancă)