Stați în mijlocul oamenilor! Lumea imploră reînvierea: Papa, persoanelor consacrate

3 februarie 2017. Tentația supraviețuirii face ca viața consacrată să fie sterilă, după cum a amintit papa Francisc în omilia Sfintei Liturghii prezidată joi după-amiază, în bazilica vaticană, cu participarea a numeroși membri ai institutelor de viață consacrată și ai societăților de viață apostolică. La celebrarea euharistică, prilejuită de Ziua Mondială a Vieții Consacrate, ce coincide cu  sărbătoarea Întâmpinarea Domnului, pontiful le-a cerut călugărilor și călugărițelor să-i ajute pe frați să "poarte crucea" pentru că lumea este rănită și imploră revenirea la viață.

Un lung șir de călugări și călugărițe au intrat în bazilica vaticană în procesiune, ținând în mâini lumânări aprinse, binecuvântate de Sfântul Părinte, înălțând Domnului imnuri ce trimiteau cu gândul la cântarea de laudă a bătrânilor Simeon și Ana, la vederea în templu a Pruncului Isus, moment ce confirmă prezența Domnului în mijlocul poporului său, despre care pontiful a spus:

Papa Francisc: «Da, doar aceasta ne va restitui bucuria și speranța, doar aceasta ne va salva de la o atitudine de supraviețuire. Doar aceasta va face rodnică viața noastră și ne va menține vie inima: punerea lui Isus acolo unde trebuie să stea: în mijlocul poporului său.»

În contextul "transformărilor multiculturale" în curs, persoanele consacrate trebuie să fie așadar incluse în aceste mari transformări, fiind plămadă a acestor mase, potrivit propriei carisme, punând mâna pe plug pentru a face să crească grâul semănat de multe ori în mijlocul zâzaniei. Pentru a face aceasta, papa Francisc îndeamnă la evitarea comportamentelor defensive, puse în mișcare de frică:

Papa Francisc: «A-l pune pe Isus în mijlocul poporului înseamnă să ai o inimă contemplativă, în măsură să recunoască cum Dumnezeu parcurge străzile țărilor noastre, ale orașelor și cartierelor noastre. A-l pune pe Isus în mijlocul poporului înseamnă asumarea crucii fraților noștri, cu dorința de a-i ajuta. Înseamnă să vrei să atingi rănile lui Isus în rănile lumii rănite, ce imploră revenirea la viață. Să ne alăturăm lui Isus prezent în mijlocul poporului său. »

Oprindu-se asupra "tentație de a supraviețui" care se poate instala încetul cu încetul în noi și în sânul comunităților noastre, pontiful a spus că un astfel de comportament ne face să fim "reacționari", "temători", proiectându-ne în trecut, spre gesturi glorioase dar trecute care, în loc să suscite creativitatea profetică a fondatorilor, ne conduce la evitarea provocărilor din prezent:

Papa Francisc: «Psihologia supraviețuirii înlătură forța carismelor noastre, ducând la domesticirea lor, făcându-le să fie 'la îndemână', privându-ne însă de acea forță creativă suscitată de acestea și  trezind în noi dorința de a proteja mai curând spații, edificii sau structuri în loc să facem posibile noi acțiuni. Tentația supraviețuirii ne face să uităm harul, ne face profesioniști ai sacrului dar nu tați, mame sau frați ai speranței, la profetizarea căreia suntem chemați. »

RV/AM