Citește articolul Mergi la meniu

Social Networks:

RSS:

Radio Vatican

Vocea Papei și a Bisericii în dialog cu lumea

alte Limba:

Papa Francisc \ Călătorii apostolice

Papa Francisc la Carpi. Sf. Liturghie și Angelus: Isus vrea să deschidă și mormintele noastre

Papa Francisc, la Sf. Liturghie celebrată la Carpi (Italia) duminică, 2 aprilie 2017. - REUTERS

02/04/2017 12:23

RV 02 apr 2017. ”Suntem invitați să alegem de care parte să stăm. Se poate sta de partea mormântului sau de partea lui Isus. Sunt unii care se lasă închiși în tristețe și alții care se deschid la speranță. Unii care rămân blocați în ruinele vieții și alții ca voi care, cu ajutorul lui Dumnezeu, se ridică din ruine și reconstruiesc cu speranță răbdătoare”: a spus papa Francisc, comentând evanghelia învierii lui Lazăr (In 11,1-44), la Sfânta Liturghie celebrată duminică, 2 aprilie 2017, la Carpi, în nordul Italiei, cu ocazia vizitei pastorale de o zi în această regiune la cinci ani de la cutremurul care a afectat grav orașul și regiunea.

Papa a plecat din Roma la 8.15 de pe heliportul din Cetatea Vaticanului, sosind la Carpi în jurul orei 9.45 pe terenul de rugby ”Dorando Pietri”. După ce a salutat autoritățile și populația locală, pontiful a mers cu automobilul panoramic în ”Piazza Martiri” din Carpi unde la 10.30 a prezidat Sfânta Liturghie, cu un cuvânt de bun venit din partea episcopului diecezei de Carpi, mons. Francesco Cavina. La finalul celebrării euharistice, pontiful a recitat rugăciunea ”Angelus” și a binecuvântat primele pietre a patru noi edificii bisericești din dieceza italiană.

Comentând pe larg lecturile biblice ale duminicii, a cincea din Postul Mare, papa Francisc a subliniat la predica celebrării euharistice semnificația învierii lui Lazăr, ultimului semn minunat pe care Isus îl săvârșește înainte de patima, moartea și învierea sa. La mormântul prietenului său Lazăr, unde totul părea că s-a sfârșit, Isus a lăcrimat (v. 35), fiind cuprins de fiorii ”misterului dramatic al pierderii unei persoane dragi” (v. 33).
Papa Francisc: ”Aceasta este inima lui Dumnezeu: departe de rău, dar aproape de cel care suferă; nu face să dispară răul în mod magic, dar com-pătimește suferința, și-o însușește și o transformă locuind în ea”.

În fața dezolării generale pentru moartea lui Lazăr, Isus nu se lasă stăpânit de durere, ”nu se lasă capturat de ambientul emotiv resemnat care îl înconjoară, dar se roagă cu încredere și spune: «Tată, îți mulțumesc!» (v.41). În jurul acelui mormânt are loc nu doar o întâlnire, dar și o ciocnire. Pe de o parte, a reliefat pontiful, ”se află marea dezamăgire, precaritatea vieții noastre muritoare care, fiind pătrunsă de angoasa morții, experimentează deseori înfrângerea, o întunecime lăuntrică ce pare de nedepășit. Sufletul nostru, creat pentru viață, suferă simțind că setea sa după veșnicul bine este sufocată de un rău străvechi și obscur”. Pe de altă parte, însă, ”se află speranța care învinge moartea și răul și care are un nume: speranța se numește Isus. El nu aduce un pic de bunăstare sau vreun leac pentru a prelungi viața, ci proclamă: «Eu sunt învierea și viața. Cel care crede în mine, chiar dacă moare, va trăi» (v. 25)”. De aceea, Isus cere ca piatra de la mormântul lui Lazăr să fie ridicată și strigă cu glas tare: ”Lazăr, vino afară!” (v. 43).
Papa Francisc: ”Dragi frați și surori, și noi suntem invitați să alegem de care parte să stăm. Se poate sta de partea mormântului sau de partea lui Isus. Sunt unii care se lasă închiși în tristețe și alții care se deschid la speranță. Unii care rămân blocați în ruinele vieții și alții ca voi care, cu ajutorul lui Dumnezeu, se ridică din ruine și reconstruiesc cu speranță răbdătoare”

”În fața marilor «de ce?» ai vieții”, a continuat Sfântul Părinte, ”avem două căi: să stăm să privim cu nostalgie la mormintele de ieri și de astăzi, sau să-l facem pe Isus să se apropie de mormintele noastre. Da, pentru că fiecare dintre noi are deja un mic mormânt, o regiune un pic moartă în inima sa: o rană, o nedreptate îndurată sau făcută, un resentiment care nu-ți dă pace, o remușcare care se întoarce iar și iar, un păcat pe care nu reușești să-l depășești. Să individualizăm astăzi micile noastre morminte pe care le avem înăuntrul nostru și acolo să-l invităm pe Isus. E ciudat, dar deseori preferăm să stăm singuri în grotele întunecoase din noi, în loc să-l invităm acolo pe Isus; suntem tentați să ne căutăm mereu pe noi înșine, îngândurați și căzând în angoasă, să ne lingem rănile, în loc să mergem la El, care spune: «Veniți la mine, voi cei osteniți și împovărați și eu vă voi da odihnă!» (Mt 11,28). Să nu ne lăsăm încătușați de ispita de a rămâne singuri și neîncrezători ca să ne plângem de milă în fața a ceea ce se întâmplă; să nu cedăm la logica inutilă și neconcludentă a fricii, la repetarea resemnată că toate merg prost și că nimic nu mai este ca odată. Aceasta este atmosfera de mormânt. Domnul, în schimb, dorește să deschidă calea vieții, a întâlnirii cu El, a încrederii în El, a învierii inimii, calea lui «Ridică-te, ridică-te, fino afară!». Îl vom auzim atunci pe Isus adresându-ne fiecăruia dintre noi cuvintele pe care i le spune lui Lazăr: «Vino afară!». Vino afară din încurcătura tristeții fără speranță. Dezleagă fâșiile fricii care împiedică drumul. Lațurilor slăbiciunii și neliniștii care te blochează, repetă-le că Dumnezeu dezleagă nodurile. Urmându-l pe Isus, învățăm să nu înnodăm viețile noastre în jurul problemelor agățătoare: probleme vor fi mereu, întotdeauna, și când rezolvăm una, vine punctuală alta. Putem, însă, găsi o nouă stabilitate și această stabilitate este chiar Isus, această stabilitate se numește Isus, care este învierea și viața: împreună cu El, bucuria locuiește în inimă, speranța se renaște, durerea se transformă în pace, frica în încredere, încercarea în ofrandă de iubire. Și chiar dacă poverile nu vor lipsi, va fi întotdeauna o mână care te ridică, Cuvântul său care încurajează și spune tuturor, fiecăruia dintre noi: «Vino afară, vino la mine!». El ne spune nouă, tuturor: «Nu vă fie teamă!»”. 
Papa Francisc: ”Și nouă, astăzi ca atunci, Isus spune: «Ridicați piatra!». Oricât de greu ar fi trecutul, de mare păcatul, de puternică rușinea, să nu blocăm niciodată intrarea înaintea Domnului. Să ridicăm înaintea lui acea piatră care îl împiedică să intre: acesta este timpul potrivit pentru a îndepărta păcatul nostru, atașamentul nostru față de vanitățile lumești, mândria care ne blochează sufletul, atâtea dușmănii dintre noi, în familii. Acesta este momentul potrivit pentru a îndepărta toate aceste lucruri”.

În acest fel, a încheiat papa predica Sfintei Liturghii de la Carpi, fiind ”vizitați și eliberați de Isus, să cerem harul de a fi martori de viață în această lume care este însetată de viață, martori care trezesc și învie speranța lui Dumnezeu în inimile obosite și împovărate de tristețe. Vestirea noastră este bucuria Domnului cel viu, care și astăzi spune, ca lui Ezechiel: «Iată, eu voi deschide mormintele voastre, vă voi face să ieșiți din mormintele voastre, poporul meu» (Ez 37,12)”.

Aproximativ 15 mii de credincioși au luat parte la Sfânta Liturghie celebrată de papa Francisc la altarul din fața catedralei din Carpi. Au concelebrat episcopii din Conferința episcopală a regiunii Emilia Romagna și peste 200 de preoți. La finalul Sfintei Liturghii, pontiful a binecuvântat patru pietre a unor noi edificii bisericești: noua structură parohială ”Sf. Martin Carano” din Mirandola, parohia ”Sf. Agata” din Carpi, Citadela carității din Carpi și Casa de exerciții spirituale ”Sf. Anton” la Mercadello di Novi, din Modena. Pentru aceasta din urmă, piatra binecuvântată este un fragment dintr-o biserică a Maicii Domnului din Quaraqosh, în Câmpia Ninive din Irak, distrusă de violența autointitulatului Stat Islamic. Gestul reprezintă un semn de comuniune din partea episcopului de Carpi, mons. Francesco Cavina, care în ultimul an a vizitat de trei ori, în Kurdistanul irakian, taberele de refugiați ale creștinilor constrânși să fugă din Mosul și Câmpia Ninive din fața violențelor comise de ”Statul Islamic”.

La rugăciunea ”Angelus”, recitată duminică, 2 aprilie 2017, la Carpi, Sfântul Părinte și-a arătat gratitudinea față de episcopul Cavina și pentru cei care au pregătit buna desfășurare a vizitei, precum și pentru cei 4.500 de bolnavi care au luat parte la Sfânta Liturghie. ”Vă mulțumesc”, a spus papa bolnavilor, ”pentru că voi, cu suferințele voastre, ajutați Biserica, o ajutați să ducă crucea lui Cristos”. ”Fecioarei Maria”, a adăugat Sfântul Părinte la rugăciunea mariană «Angelus», ”îi oferim  bucuriile, durerile și speranțele noastre. Îi cerem să-și îndrepte privirea sa milostivă asupra noastră, în special asupra celor care se află în suferință, asupra celor bolnavi, a celor săraci și asupra celor care sunt privați de o muncă demnă”.

În același context, papa și-a exprimat ”profunda durere” pentru tragedia care a avut loc sâmbătă în Columbia, unde ploile torențiale au dus la formarea unui uriaș râu de noroi care a afectat orașul Mocoa, lăsând în urmă numeroși morți și răniți. ”Mă rog pentru victime și îi asigur de apropierea mea și a voastră pe cei care plâng dispariția celor dragi, mulțumind totodată celor care au sărit în ajutorul lor”.

Papa a făcut, mai departe, un apel la pace pentru R. D. Congo, unde ciocnirile armate din regiunea Kasai au provocat în ultimele zile victime și numeroși refugiați, afectând persoane și proprietăți ale Bisericii, precum biserici, spitale și școli. ”Îmi exprim apropierea față de această națiune și îi îndemn pe toți să se roage pentru pace, pentru ca inimile autorilor acestor crime să nu rămână sclave ale urii și violenței, căci ura și violența aduc întotdeauna numai distrugeri”.

În fine, pontiful și-a manifestat preocuparea pentru situația din Venezuela și Paraguay, pe care o urmărește ”cu vie atenție”. ”Mă rog pentru aceste populații, la care țin foarte mult, și în îndemn pe toți să persevereze fără osteneală, evitând orice violență, în căutarea unor soluții politice”, a spus papa Francisc.

După rugăciunea ”Angelus”, papa a stat la masă în Seminarul episcopal împreună cu episcopii regiunii, preoții din Casa clerului și seminariștii. Potrivit programului, în cursul după amiezii, pontiful are o întâlnire cu preoții și persoanele consacrate în Capela Seminarului. Succesiv, merge cu automobilul la Mirandola pentru un moment de încurajare a populației locale în fața domului, care poartă încă urmele seismului din 2012. În fine, tot la Mirandola, papa aduce un omagiu floral la monumentul ridicat în memoria victimelor cutremurului. La ora 17.30, ceremonia simplă de rămas bun și întoarcerea în Cetatea Vaticanului, unde pontiful ajunge în jurul orei 19.30.

(rv – A. Dancă)

02/04/2017 12:23