Credința concretă refuză compromisuri și idealizări: papa Francisc

RV 24 Apr 2017 Nu trebuie să uităm niciodată că credința noastră este concretă și refuză compromisuri și idealizări. Acestea au fost cuvintele papei Francisc la predica Sfintei Liturghii celebrată luni, 24 aprilie 2017, în capela Casei Sfânta Marta din Vatican. La celebrare au luat parte și cei nouă cardinali membri ai Consiliului Cardinalilor (C9). Pornind de la lecturile zilei (Fap 4,23-31; Ps 2; In 3,1-8), Sfântul Părinte a pus accentul pe libertatea pe care ne-o dăruiește Duhul Sfânt, care face astfel încât vestirea Evangheliei să aibă loc fără compromisuri și rigiditate. Întâlnirea lui Nicodim cu Isus și mărturia lui Petru și Ioan de după vindecarea paraliticului au constituit centrul omiliei pontifului la prima Liturghie celebrată în capela reședinței sale din Vatican după pauza prilejuită de Sărbătorile Pascale.

Isus, a observat episcopul Romei, îi explică lui Nicodim cu iubire și răbdare că trebuie „să se nască de sus”, „să se nască din Duh” și deci să treacă „de la o mentalitate la alta”. Papa a spus că pentru a înțelege mai bine acest lucru trebuie să ne oprim la ceea ce povestește prima lectură, din Faptele apostolilor. Petru și Ioan au vindecat paraliticul iar învățătorii de lege nu știau cum ascundă aceasta. La interogatoriu „ei răspund cu simplitate” și când le cer să nu mai vorbească deloc, Petru răspunde: „Nu! Nu putem să nu spunem ceea ce am văzut și am ascultat”.

Pontiful Roman a subliniat că aceasta este „concretețea unui fapt”, „concretețea credinței”, comparativ cu învățătorii de lege care „doresc să negocieze pentru a ajunge la un compromis”. Episcopul Romei a remarcat că Petru și Ioan au curaj, sunt sinceri, „au francheța Duhului Sfânt”, care înseamnă „a spune adevărul deschis, cu curaj, fără compromisuri”.

Papa Francisc: „Uneori noi uităm că credința noastră este concretă: Cuvântul s-a făcut trup, nu s-a făcut idee, s-a făcut trup. Și când recităm Crezul spunem toate lucrurile concrete: 'Cred în Dumnezeu Tatăl, care a făcut cerul și pământul, cred în Isus Cristos care s-a născut, care a murit…': sunt toate lucruri concrete. Crezul nostru nu spune: 'Eu cred că trebuie să fac asta, că trebuie să fac cealaltă, că trebuie să fac asta sau că lucrurile sunt pentru acestea…': nu! Sunt lucruri concrete. Concretețea credinței care poartă la franchețe, la mărturie până la martiriu, care este împotriva compromisurilor sau idealizării credinței”.

Sfântul Părinte a observat că pentru învățătorii de lege Cuvântul nu s-a făcut trup: s-a făcut lege. „Trebuie să se facă asta până aici și nu mai mult”, „trebuie să se facă asta și nu altceva”.

Papa Francisc: „Și astfel erau închiși în această mentalitate raționalistă, care nu s-a încheiat cu ei, pentru că în istoria Bisericii de multe ori Biserica însăși a condamnat raționalismul, Iluminismul, apoi de multe ori a căzut în teologia lui 'se poate și nu se poate', 'până aici și până acolo' și a uitat puterea, libertatea Duhului Sfânt, această renaștere din Duh care îți dă libertatea, francheța predicii, vestea că Isus Cristos este Domnul”.  

Episcopul a Romei a spus că trebuie să îi cerem Domnului această experiență a Duhului care face să înaintăm, a Duhului care ne dă ungerea credinței.

Papa Francisc: „'Vântul suflă unde vrea; îi auzi sunetul, dar nu ştii de unde vine, nici încotro merge. Aşa este cu tot cel care este născut din Duh': aude vocea, urmează vântul, urmează vocea Duhului fără a ști cum va sfârși. Pentru că a optat pentru concretețea credinței și renașterea în Duh. Domnul să ne dea tuturor acest spirit pascal de a merge pe căile Duhului fără compromisuri, fără rigiditate, cu libertatea de a-l vesti pe Isus Cristos așa cum a venit El: în trup”.

(rv – I. Ursuleac)