Citește articolul Mergi la meniu

Social Networks:

RSS:

Radio Vatican

Vocea Papei și a Bisericii în dialog cu lumea

alte Limba:

Papa Francisc \ Audiențe

Nu există o bună societate fără un bun sindicat: papa Francisc, sindicatului italian CISL

Miercuri, 28 iunie 2017, papa Francisc a primit în aula Paul al VI-lea delegația sindicatului italian CISL.

28/06/2017 13:19

Miercuri, 28 iunie 2017, înainte de audiența generală din Piața San Pietro, Sfântul Părinte a primit în audiență delegații Confederației Italiene a Sindicatelor Lucrătorilor (CISL) care au organizat în aceste zile la Roma un congres pe tema ”Pentru persoană, pentru muncă”. În discursul său, papa Francisc a remarcat că ”persoana și munca sunt două cuvinte care pot și trebuie să stea împreună. Dacă ne gândim și spunem munca fără persoană, munca ajunge să devină ceva inuman, care uitând persoanele, uită de sine și se pierde pe sine. Dar dacă gândim persoana fără muncă, spunem ceva parțial, incomplet, pentru că persoana se realizează în plinătate când devine lucrător, lucrătoare; pentru că individul se face persoană când se deschide spre ceilalți, spre viața socială, când înflorește în muncă. Persoana înflorește în muncă. (…) Munca este o formă de iubire civilă: nu este o iubire romantică, nici întotdeauna intențională, ci o adevărată iubire, autentică, ce ne face să trăim și să ducem omenirea mai departe”.

În continuarea discursului său, Sfântul Părinte a subliniat că persoana umană nu se identifică cu munca. De altfel, ”nu lucrăm mereu și nu trebuie să lucrăm mereu”. În acest sens, papa a denunțat situațiile în care ”dreptul la o justă pensie nu este recunoscut întotdeauna și pentru toți”; o pensie ”justă, pentru că nu trebuie să fie nici prea săracă, nici prea bogată: pensiile de aur sunt o ofensă adusă muncii nu mai puțin gravă decât pensiile prea sărace, pentru că fac în așa fel încât inegalitățile din timpul muncii să devină perene”. Dar în societățile actuale există și alte anomalii în domeniul muncii:

Papa Francisc: «Este o societate proastă și mioapă cea care îi constrânge pe cei în vârstă să lucreze prea mult timp și obligă o întreagă generație de tineri să nu lucreze când ar trebui să o facă pentru ei și pentru toți. Când tinerii sunt în afara domeniului muncii, întreprinderilor le lipsesc energia, entuziasmul, inovația, bucuria de a trăi, care sunt prețioase bunuri comune ce ameliorează viața economică și publica fericire. Este urgent, așadar, un nou pact social uman, un nou pact social pentru muncă, ce reduce orele de lucru ale celui care se află în ultimul anotimp al muncii, pentru a crea locuri de muncă pentru tineri, care au dreptul și obligația să muncească. Darul muncii este primul dar al taților și al mamelor pentru fiii și fiicele lor, este primul patrimoniu al unei societăți. Este prima zestre cu care îi ajutăm să-și ia zborul liber al vieții adulte».

Vorbind, în fine, despre menirea sindicatelor în societatea de astăzi, papa Francisc a spus că ”sindicatul este expresie a profilului profetic al societății”, dând voce celor care nu au voce și denunțând inegalitățile sociale. Din păcate, însă, ”în societățile noastre capitaliste avansate, sindicatul riscă să-și piardă această natură profetică și să devină prea asemănător cu instituțiile și puterile pe care, în schimb, ar trebui să le critice. Sindicatul, cu trecerea timpului, a ajuns să se asemene prea mult cu politica sau, mai bine zis, cu partidele politice, cu limbajul lor, cu stilul lor”. Pe de altă parte, sindicatul are în față și provocarea inovației, dar ”sindicatul nu-și îndeplinește funcția sa esențială de inovație socială dacă veghează numai asupra celor care sunt înăuntru, dacă ocrotește numai drepturile celui care lucrează deja sau este la pensie. Acestea trebuie făcute, dar reprezintă jumătate din munca voastră”, a spus papa Francisc delegaților sindicali. Vocația voastră este și aceea de a-i proteja pe cei care încă nu au drepturi, pe cei excluși din domeniul muncii, care sunt excluși și de la drepturi și de la democrație”.

Papa Francisc: «Capitalismul timpului nostru nu înțelege valoarea sindicatului, pentru că a uitat natura socială a economiei, a întreprinderii. Acesta este unul din păcatele cele mai mari. ”Economia de piață”: nu, noi spunem ”economia socială de piață”, cum ne-a învățat Sfântul Ioan Paul al II-lea, ”economia socială de piață”. Economia a uitat natura socială pe care o deține ca vocație, natura socială a întreprinderii, a vieții, a legăturilor și a pactelor. Dar, probabil, societatea noastră nu înțelege sindicatul și din cauză că nu-l vede luptând îndeajuns în locurile ”drepturilor care încă nu există”: în periferiile existențiale, printre cei eliminați din domeniul muncii. (…) Nu există o bună societate fără un bun sindicat și nu există un sindicat bun care să nu se renască zi de zi în periferii, care să nu transforme ”pietrele aruncate” ale economiei în pietre unghiulare. Sindicatul este un cuvânt frumos care provine din grecul ”diké”, adică dreptate, și ”syn”, împreună: ”syn-diké”, ”dreptate împreună”. Nu există dreptate împreună dacă [sindicatul] nu este împreună cu cei excluși din zilele noastre». 

(rv - A. Dancă)

28/06/2017 13:19