Citește articolul Mergi la meniu

Social Networks:

RSS:

Radio Vatican

Vocea Papei și a Bisericii în dialog cu lumea

alte Limba:

Biserică \ Biserica în lume

A murit card. Joachim Meisner, prieten al Bisericii din România

Miercuri, 5 iulie 2017, a murit în Germania cardinalul Joachim Meisner (1933-2017). - AP

05/07/2017 11:59

RV 05 iul 2017. Miercuri, 5 iulie 2017, a murit cardinalul Joachim Meisner, arhiepiscop emerit de Köln. Avea 83 de ani și a condus arhidieceza între 1988-2014. Odată cu moartea sa, Colegiul cardinalilor este alcătuit din 224 de cardinali, din care 121 sunt electori, iar 103, non electori.

Telegrama papei Francisc la moartea card. Joachim Meisner
”Cu profundă emoție am aflat știrea că dintr-o dată și pe neașteptate cardinalul Joachim Meisner a fost chemat de pe acest pământ de Dumnezeul milostivirii”: scrie papa Francisc într-o telegramă de condoleanțe transmisă astăzi cardinalului Rainer Woelki, arhiepiscop și mitropolit de Köln, după moartea cardinalului Meisner. Pontiful își exprimă apropierea față de întreaga comunitate a credincioșilor arhidiecezei și dă asigurarea rugăciunilor sale pentru regretatul păstor de suflete. ”Cu adâncă credință și iubire sinceră față de Biserică”, se mai afirmă în telegramă, ”cardinalul Meisner s-a dedicat proclamării Veștii celei bune. Cristos Domnul să-l răsplătească pentru efortul său credincios și curajos depus pentru binele oamenilor din Est și din Vest și să-l facă părtaș la comuniunea sfinților în cer. Din toată inima împart binecuvântarea apostolică asupra celor care, prin rugăciune și sacrificiu, îl comemorează pe păstorul răposat”, afirmă papa Francisc la încheierea telegramei sale. 

Scurtă biografie a cardinalului Joachim Meisner
Regretatul cardinal, prieten al Bisericii catolice din România, s-a născut pe 25 decembrie 1933 la Wrocław, oraș care astăzi face parte din Polonia, dar în acel timp era parte integrantă a Germaniei cu numele de Breslau. A urmat seminarul din Erfurt și a fost sfințit preot în 1962 după doctoratul în teologie. După diferite misiuni pastorale și caritative, a fost ales de Paul al VI-lea în 1975 episcop titular de Vina și auxiliar al administratorului apostolic de Erfurt-Meiningen. În 1980, Ioan Paul al II-lea l-a desemnat la conducerea diecezei de Berlin, o dieceză cu particularități istorice: aceasta cuprindea atât partea de est cât și cea de vest a orașului, pe un teritoriu în care cei 1,2 milioane de catolici trăiau alături de aproape 8 milioane de protestanți. Episcopul Meisner și-a stabilit reședința în Berlinul de Est, dar era liber să meargă și în partea occidentală a orașului. Între 1982 – 1989 a fost președintele Conferinței episcopale berlineze. Pe 20 decembrie 1988 a fost promovat la demnitatea de arhiepiscop și mitropolit de Köln, aflându-se la conducerea arhidiecezei până pe 28 februarie 2014. A fost președinte delegat al celei de-a doua Adunări speciale pentru Europa a Sinodului episcopilor, desfășurată în 1999. A fost numit părinte sinodal la cea de-a XIII-a adunare generală a Sinodului episcopilor (2012). Era membru al Consiliului cardinalilor pentru studiul problemelor organizatorice și economice ale Sfântului Scaun. A participat la conclavul din 2005 și la cel din 2013. A fost creat cardinal de Sfântul Ioan Paul al II-lea la consistoriul public din 2 februarie 1983.

Vizita în România a card. Meisner (2015)
Cardinalul Meisner a vizitat în diverse rânduri Biserica catolică din România, ultima vizită fiind efectuată pe 2 august 2015 în calitate de trimis special al papei Francisc la inaugurarea complexului mănăstiresc de la sanctuarul Maicii Domnului de la Radna (jud. Arad), în dieceza romano-catolică de Timișoara. La predica Sfintei Liturghii, pronunțată în limba germană, prelatul catolic remarca faptul că ”slăbirea credinţei creştine pe care o putem observa în prezent în Europa este urmarea unui imens proces de diminuare a rugăciunii. Numai întoarcerea la adevăratul spirit al rugăciunii poate să redea creştinilor obosiţi din ţările europene vitalitatea şi dinamismul. Centrele de rugăciune mariană, adică lăcaşurile de pelerinaj, sunt pentru Biserică sursa acelor puteri supranaturale prin care poate accepta şi face faţă marilor provocări (…). O astfel de sursă de putere este Maria Radna. De 300 de ani, în vremuri bune şi mai puţin bune – spunea atunci cardinalul - Maria a rămas fidelă poporului lui Dumnezeu aici, în patria voastră. Mai ales în perioada comunistă, asupra Bisericii de pe aceste meleaguri s-au exercitat presiuni atât din exterior, cât şi din interior. Cei credincioşi erau consideraţi nedemni de încredere din punct de vedere politic şi uman. Maria Radna, însă, a fost ca o insulă în acest ocean al ateismului şi mizantropiei. (…) În societatea noastră există atâta dezorientare, încât avem nevoie mai mult ca oricând de îndrumători. Să ne oferim, în calitate de prieteni ai Fecioarei Maria, să-i ajutăm pe alţii să-l caute şi să-l găsească pe Cristos! După ultimul Război Mondial, pentru a ajuta la căutarea numeroșilor dispăruţi şi refugiaţi de război, s-a înfiinţat Serviciul de Căutări persoane al Crucii Roşii şi al Bisericii noastre. Şi noi avem nevoie astăzi în Biserică de un astfel de serviciu de căutare, care să-i ajute pe cei care s-au rătăcit să-l regăsească pe Cristos, încât să ajungă să transforme distanţa faţă de Dumnezeu în apropiere, mizeria păcatului în sfinţenia harului, disperarea în consolare. Comunităţile noastre ar trebui să constituie astfel de servicii de căutare în jurul Mariei. Ea este o maestră a căutării şi găsirii. În nicio comunitate nu ar trebui să lipsească un astfel de serviciu marian de căutare, pentru ca numeroșii rătăciţi ai civilizaţiei egoismului să poată fi găsiţi. (…) Creştinismul – încheia atunci regretatul cardinal - nu este o idee sau un sistem. Creştinismul este o persoană, este Isus Cristos. El ne-a dat în Fecioara Maria un program personificat al urmării Sale. Maria îl cunoaşte cel mai bine pe Cristos, de aceea este pentru noi un ajutor de nepreţuit în căutarea lui Dumnezeu şi a oamenilor. Ea este întruparea ordinii lui Dumnezeu între oameni. La ea ne putem odihni în fuga noastră prin lume. Iată de ce noi venim la Maria”. 

(rv - A. Dancă)

05/07/2017 11:59