Citește articolul Mergi la meniu

Social Networks:

RSS:

Radio Vatican

Vocea Papei și a Bisericii în dialog cu lumea

alte Limba:

Biserică \ Biserica în lume

Radio Vatican. Buletinul nostru de știri: 9 august 2017

Sfânta Tereza Benedicta a Crucii, 9 august: Edith Stein, patroană a Europei, alături de Sfânta Brigita a Suediei şi de Sfânta Ecaterina din Siena.

09/08/2017 14:15

RV 9 august 2017. Știrile zilei la Radio Vatican, difuzate în emisiunea radiofonică sau publicate pe pagina web:

Speranța, privire a inimii lui Dumnezeu: papa Francisc, la audiența generală
"Iertarea divină, motor al speranței" este titlul celei de-a 30-a cateheze din cadrul audienței generale dedicată speranței creștine, care a avut loc în aula Paul al VI-lea, din Vatican.
Inspirată din Evanghelia după sfântul Luca, capitolul 7, în care se relatează despre iertarea femeii păcătoase, petrecută în casa unui fariseu, unde Isus fusese invitat la masă și, succesiv, despre reacția celor prezenți care se întreabă "Cine este acesta care iartă și păcatele", pontiful s-a oprit asupra mentalității vremii, potrivit căreia "între un sfânt și un păcătos, între un pur și un impur, separarea trebuia să fie netă". "Însă", explică Sfântul Părinte, "comportamentul lui Isus" este diferit.

Fidelitatea față de Cristos mai importantă decât succesele: Tweet-ul papei Francisc
​"În mărturia de credință nu contează succesele ci fidelitatea față de Cristos", se spune în mesajul papei Francisc, postat pe contul de Twitter @Pontifex, miercuri, 9 august, în sărbătoarea sfintei Tereza Benedicta a Crucii (Edith Stein)

Edith Stein: păstrarea identității și a libertății interiore în timpuri obscure
Sfânta Tereza Benedicta a Crucii, Edith Stein, este celebrată de Biserică în data de 9 august. Patroană a Europei, alături de Sfânta Brigita a Suediei şi de Sfânta Ecaterina din Siena, Edith Stein – evreică din Germania, filosofă și călugăriță carmelită – avea să moară în 1942, la 50 de ani. A fost ucisă împreună cu sora ei în Lagărul de exterminare de la Auschwitz, în camerele de gazare.
Studentă a filosofului Edmund Husserl, Edith – deși evreică prin naștere – avea să se lase cucerită de Cristos la vârstă adultă, fără să-și renege vreodată poporul, acceptând să moară împreună cu poporul său.
Aflată în căutarea adevărului, Edith Stein avea să-l afle în Crucea lui Cristos. În 1938, din Carmelul din Köln, călugărița Tereza Benedicta a Crucii explica într-o scrisoare de ce l-a ales pe Dumnezeu: “Astăzi înţeleg…ce vrea să zică a fi mireasa Domnului în semnul crucii, deşi cu totul nu se va înţelege niciodată, întrucât este un mister…Cu cât devine mai întuneric în jurul nostru, cu atât trebuie să deschidem inima la lumina care vine de sus” (La scelta di Dio, Lettere [1917-1942], Roma 1973, 132-133).
Tot din chilia de călugăriță carmelită, Tereza Benedicta a Crucii observa mersul lumii din timpul beznei nazismului, scriind despre „lupta dintre Cristos și antihrist care s-a înverșunat deschis”. „De aceea”, scria ea, „dacă te decizi pentru Cristos ți se poate cere și jertfa vieții. Contemplă pe Domnul care atârnă înaintea ta pe lemn, pentru că a fost ascultător până la moartea pe Cruce".
“O Crux, ave spes unica!” (O, Cruce, unica speranță!). Edith Stein a înțeles, după îndelungate căutări, că acea Cruce pe care Cristos a sfințit-o cu sacrificiul său, pe care și-a vărsat sângele pentru salvarea omenirii de sclavia păcatului a devenit din simbol de moarte simbol al Iubirii care învinge ura, violența și generează viață nemuritoare.
Noi, cei de azi, care traversăm un alt tip de obscuritate, de persecuție, un timp stăpânit de relativism și de slăbirea conștiinței apartenenței noastre creștine, avem în Edith Stein exemplul luminos al unei persoane care, într-un timp de beznă a lumii, a știut să-și deschidă inima spre lumina divină.
Anul 1921 avea să reprezinte un an de cotitură pentru Edith Stein, după cum a povestit chiar ea. Era o noapte de vară. Edith fiind în vacanță în casa de la țară a unor prieteni și, cum nu reușea să doarmă… . „Am luat din întâmplare o carte din bibliotecă; purta titlul „Viaţa Sfintei Tereza povestită de ea însăşi”. Am început să citesc şi n-am mai putut să o las, până ce nu am terminat-o. Când am închis-o am zis: acesta este adevărul”, avea să istorisească Edith.
Va primi Botezul în 1922, ulterior luând decizia de a intra în rândul călugărițelor carmelite, la 16 iulie 1933, în sărbătoarea Sfânta Fecioară Maria de pa Muntele Carmel. Cu siguranță, și alegerea Carmelului a fost legată tot de căutarea adevărului de care a fost însuflețită existența acestei sfinte, care a traversat experiențele cele mai dramatice și mai complexe ale istoriei europene din prima jumătate a secolului XX, marcat de război, persecuție, lagăre de exterminare, dar și de ateism și de căutarea unor noi categorii de gândire. În ciuda acestor vicisitudini, Tereza Benedicta a Crucii a știut să-și păstreze identitatea și libertatea interioară și curajul mărturisirii credinței.  

"În anul jubiliar al Maicii Domnului de la Fatima, pelerini la sanctuarul de la Cacica"
"În anul jubiliar al Maicii Domnului de la Fatima, pelerini la sanctuarul de la Cacica" este titlul Scrisorii pastorale adresată credincioșilor de PS Petru Gherghel, cu câteva zile înainte de solemnitatea "Adormirea Maicii Domnului", scrisoare publicată de situl ercis.ro
"Celebrând anul acesta centenarul apariţiei Maicii Domnului de la Fatima, trăim un adevărat moment de bucurie apropiindu-ne de ea, care a binevoit nu numai să ne primească drept fii ai ei, după testamentul lui Isus de pe cruce: "Fiule (fiilor), iată mama ta", ci a şi coborât şi coboară mereu la noi cu iubirea ei maternă, luându-ne sub mantia sa ocrotitoare şi chemându-ne mereu la Isus", scrie episcopul diecezei de Iași, în Scrisoarea pastorală din care vă propunem câteva fragmente. Scrie PS Petru Gherghel:
"Ne bucurăm ca, alături de marile sanctuare cunoscute în întreaga lume, ca acelea din Ţara Sfântă, Franţa - Lourdes şi La Salette, Portugalia - Fatima, Mexic - Guadalupe, Austria - Mariazell, Polonia - Czestochowa, să le întâlnim şi pe cele din România: Şumuleu Ciuc, Maria Radna, Nicula, Scăiuş etc. şi multele catedrale şi biserici istorice, care au scris pagini impresionante de credinţă şi sunt cu adevărat o şcoală de iubire a lui Dumnezeu prin Fecioara Maria.
Remarcăm cu bucurie că, în lista popoarelor devotate cultului Maicii Domnului, ţara şi poporul nostru ocupă un loc aparte şi manifestă o mare evlavie faţă de cea mai scumpă valoare a credinţei faţă de iubita mamă şi Fecioară, Maria.
Indiferent de denumirea creştină, poporul nostru a avut şi are un cult al Maicii Domnului ce se înscrie în marea iubire a celorlalte popoare faţă de ea şi pentru care sfântul papă Ioan Paul al II-lea a avut o inspiraţie când a numit ţara noastră grădina Maicii Domnului, în timpul vizitei sale istorice în România, 7-9 mai 1999.
Sanctuarul din Cacica a fost şi va rămâne o adevărată notă binecuvântată despre legătura ce există între viaţa de credinţă şi spiritualitatea mariană a credincioşilor noştri.
Anul acesta, cu gândul la marele sanctuar de la Fatima, la cei o sută de ani de la apariţiile Maicii Domnului în faţa celor trei copii, declaraţi sfinţi, avem bucuria să redescoperim chipul Maicii Domnului de la noi de acasă, adică să putem întâlni împreună şi în comuniune cu întreaga creştinătate, acel chip care a binevoit să poposească şi la noi, cu binecuvântările şi harurile sale cereşti, în sanctuarul de la Cacica de la a cărui prezenţă se împlinesc mai bine de două sute de ani de când ne cheamă: Veniţi la Cacica! Veniţi la Isus!"

RV - A. Mărtinaș

Aici, emisiunea zilei în format audio: 

 

09/08/2017 14:15