RV 12 sep 2017. ”Inima mereu deschisă, prudență, integrare și apropiere umanitară”. Vorbind cu jurnaliștii la obișnuita conferință de presă după o călătorie apostolică, papa Francisc a răspuns, în timpul călătoriei de întoarcere din Columbia, la întrebarea unui jurnalist cu privire la fenomenul migrației. Pontiful a plecat din Columbia în seara de duminică, 10 septembrie, și a ajuns la Roma a doua zi în jurul orei 13.00, după o călătorie apostolică de cinci zile în țara care poartă numele lui Cristofor Columb. Ultima etapă a vizitei sale a avut loc duminică în orașul portuar Cartagena de Indias, de unde s-a întors direct la Roma. Ample și numeroase, întrebările pe care jurnaliștii le-au pus Sfântului Părinte, care a trebuit să încheie colocviul cordial doar la indicațiile staff-ului privind intrarea aeronavei într-o zonă de turbulențe atmosferice.
Înainte de tirul întrebărilor, papa Francisc a ținut să împărtășească primele considerații spontane după întâlnirile călduroase cu poporul columbian. În miezul colocviului, interesele geopolitice pe care jurnaliștii le exprimau în numele respectivelor mijloace de comunicare. De la situația din Venezuela și intențiile președintelui Maduro, noile măsuri ale președinției americane privind protecția legală a minorilor imigranți, până la responsabilitatea guvernelor în fața unor schimbări climatice din ce în ce mai accentuate.
Spre finalul conferinței de presă, jurnalistul italian Fausto Gasparroni, de la
agenția ANSA, l-a întrebat pe Sfântul Părinte cum vede ”politica de blocare a plecărilor
migranților, considerând și faptul că migranții care rămân în Libia – după cum a fost
documentat de anchete jurnalistice – trăiesc în condiții inumane, în condiții foarte,
foarte precare”. În răspunsul său, pontiful și-a exprimat ”gratitudinea față de Italia
și Grecia pentru că și-au deschis inima față de migranți”. Cu toate acestea, a recunoscut
Sfântul Părinte, ”nu e îndeajuns a deschide inima”.
Papa Francisc: ”Un guvern trebuie să gestioneze problema cu virtutea
proprie a guvernantului, cu prudență. Ce înseamnă aceasta? Mai întâi: câte locuri
am? Apoi: nu doar a-i primi, dar și a-i integra. A-i integra. Am văzut în Italia exemple
foarte frumoase de integrare. Când am mers la Universitatea «Roma Tre», mi-au pus
întrebări patru studenți. Mă uitam la ultima care a făcut o întrebare și mă gândeam:
dar eu o cunosc de undeva. Era o studentă care cu mai puțin de un an înainte a venit
de pe insula Lesbos împreună cu mine în avion. A învățat limba și, cum studia biologie
în patrie, a cerut recunoașterea studiilor și a continuat. A învățat limba. Aceasta
înseamnă a integra. Într-un alt zbor, când ne întorceam din Suedia, am vorbit de politica
de integrare a Suediei ca de un model, dar și Suedia a spus cu prudență: numărul este
acesta, mai mult nu pot. Pentru că există pericolul non-integrării. Al treilea punct:
există o problemă umanitară, la care făceați referință mai înainte. Omenirea devine
conștientă de existența acestor lagăre, acolo? De condițiile din deșert despre care
vorbeați? Am văzut fotografiile. Sunt și cei care exploatează. Dumneavoastră vorbeați
de guvernul italian. Acesta îmi lasă impresia că face tot posibilul pentru activități
umanitare, pentru a rezolva și problema pe care nu și-o poate asuma. Dar, rezumând,
am putea spune: inima deschisă, prudență, integrare și apropiere umanitară”.
(rv - A. Dancă)
All the contents on this site are copyrighted ©. |