Iubirea, forță de cunoaștere: Benedict XVI, în mesajul la congresul teologic ”Deus Summe Cognoscibilis”

RV 16 nov 2017. Se desfășoară între 15-17 noiembrie a.c. la Roma congresul internațional ”Deus Summe Cognoscibilis. Actualitatea teologică a Sfântului Bonaventura”, organizat cu ocazia celui de-al optulea centenar de la nașterea acestui învățător al Bisericii. La lucrările congresului, găzduite la Universitatea Pontificală Gregoriana, Seraphicum și Antonianum, participă 48 de experți din lumea întreagă. La deschiderea sesiunilor de comunicări, pr. Federico Lombardi, președintele Fundației Joseph Ratzinger – Benedict XVI, a citit un mesaj transmis participanților din partea papei emerit Benedict al XVI-lea.

După cum este știut, Sfântul Bonaventura este una din principalele surse teologice pentru gândirea lui Joseph Ratzinger, motiv pentru care una din sesiunile congresului este dedicată prezentării celui de-al doilea volum din ”Opera omnia” a pontifului de origine germană, intitulat ”Înțelegerea revelației și teologia istoriei la Sfântul Bonaventura”. Este prima traducere integrală în limba italiană a tezei de abilitare a papei emerit. Mesajul transmis participanților este adresat cu această ocazie pr. prof. Amaury Begasse de Dhaem, S.I.

”Se apropie marele simpozion despre Bonaventura pe care l-ați organizat la cel de-al optulea centenar de la nașterea acestui important teolog. Adresez cu drag tuturor participanților cuvinte de mulțumire și un salut.

Când am primit invitația Dvs., tocmai terminasem de citit încă o dată cartea lui Fernand von Steenberghen despre secolul al XIII-lea și, comparând-o cu domeniile tematice ale simpozionului, la sfârșit am constatat cu satisfacție că, în deceniile care au trecut de atunci, cunoștințele noastre despre secolul al XIII-lea au crescut cu adevărat și sunt mai profunde, chiar și cele referitoare la Doctorul Serafic. Dacă atunci Bonaventura era considerat aproape exclusiv în raport cu formele de aristotelism din timpul său, astăzi, în schimb, conștiința profunzimii figurii sale și bogăția de perspective a gândirii sale a crescut în mod considerabil. Între timp, de exemplu, a reieșit faptul că Gioacchino da Fiore nu a fost doar un outsider de idei extravagante; întâlnirea gândirii sale cu figura Sfântului Francisc din Assisi a deschis, în schimb, noi perspective care ajung până la profunzimea teologiei înseși. Și este evident, totodată, că diferitele modalități de receptare a lui Pseudo-Dionis, care au condus către noi puncte focale în teologia și viața spirituală, au contribuit la modificarea imaginii noastre despre secolul al XIII-lea.

Recunoașterea, importantă chiar pentru Bonaventura, a faptului că iubirea constituie o forță de cunoaștere în întunericul intelectului reprezintă o viziune a omului complet diferită față de poziția Sfântului Augustin. Văzând programul simpozionului și temele abordate, îmi dau seama cât de mult s-a îmbogățit între timp imaginea Sfântului Bonaventura și, de aceea, cât de mult are să ne spună tocmai în acest moment istoric particular. De aceea, nu pot să fiu decât recunoscător pentru cele ce se vor aprofunda și dezbate la Simpozion. Mă bucur pentru cele pe care voi putea să le aflu din lectura textelor, chiar dacă nu voi putea citi, cu siguranță, întreaga, impunătoare «Oeuvre», pe care programul îl anunță. Îmi exprim încă o dată”, încheie Benedict al XVI-lea, ”cele mai vii mulțumiri pentru munca Dumneavoastră și cele mai bune urări pentru Simpozion”.

(rv – A. Dancă)