RV 25 ian 2018. ”Chiar dacă divergențele ne separă, recunoaștem apartenența noastră la poporul celor răscumpărați, la aceeași familie de frați și surori iubiți de unicul Tată”: a spus papa Francisc la predica rugăciunii Vesperelor, prezidată joi, 25 ianuarie 2018, în bazilica Sfântul Paul din Afara Zidurilor, cu ocazia încheierii Octavei de rugăciune pentru unitatea creștinilor. Au luat parte reprezentanții celorlalte confesiuni creștine prezente la Roma. Înainte de slujba ecumenică, papa Francisc, însoțit de reprezentantul Patriarhului ecumenic, mitropolitul Gennadios, și de reprezentantul personal la Roma al Arhiepiscopului de Canterbury, reverendul Bernard Ntahoturi, a coborât la mormântul Sfântului Apostol Paul pentru un moment de rugăciune în tăcere. Octava de rugăciune pentru unitatea creștinilor începe prin tradiție în 18 ianuarie și se încheie în sărbătoarea Convertirii Sfântului Paul, 25 ianuarie. Înainte de binecuvântarea apostolică finală, Sfântul Părinte l-a salutat în mod special pe pastorul luteran de la Roma despre care a spus că își ia rămas bun după zece ani de slujire și pleacă la Hamburg pentru altă misiune.
Comentând lectura biblică din cartea Exodului, despre cântarea Mariei după trecerea
Mării Roșii (Ex 15), a spus că cei eliberați ”cântă bucuria lor pentru că în acele
ape Dumnezeu i-a salvat de un dușman care și-a propus să-i nimicească”. De altfel,
Moise însuși a fost salvat din ape când era prunc (Ex 2,10), salvarea lui prevestind
o salvare mai mare, salvarea întregului popor.
Papa Francisc: «Mulți Părinți ai Bisericii din antichitate au înțeles
această trecere eliberatoare ca pe o imagine a Botezului. Păcatele noastre sunt cele
care au fost înecate de Dumnezeu în apele vii ale Botezului. Mult mai mult decât Egiptul,
păcatul amenința să ne facă robi pentru totdeauna, dar puterea iubirii divine l-a
doborât».
Toți creștinii, a continuat Sfântul Părinte, au trecut prin apele Botezului și
de aceea împărtășesc o experiență fundamentală: harul lui Dumnezeu, milostivirea sa
puternică în a ne mântui. ”Tocmai pentru că Dumnezeu a realizat această victorie în
noi, putem să-l lăudăm împreună”. Sfântul Apostol Paul, a remarcat papa Francisc,
a avut o profundă experiență a harului care l-a chemat să devină, din prigonitor,
apostol al lui Cristos. Dar după cum israeliții de la Marea Roșie și-au dat seama
că nu sunt singuri, tot la fel a fost și la convertirea Sfântului Paul: ”harul lui
Dumnezeu l-a mânat să caute și el comuniunea cu ceilalți creștini, cât mai curând,
mai întâi la Damasc și apoi la Ierusalim” (cf. Fap 9, 19.26-27). Aceasta este și experiența
celor care cred în decursul timpului.
Papa Francisc: «Diferitele confesiuni creștine au făcut această experiență.
În ultimul secol am înțeles în cele din urmă că ne aflăm împreună pe malurile Mării
Roșii. (…) Dorim de aceea să ne rugăm împreună, unind și mai mult glasurile noastre.
Și chiar atunci când divergențele ne separă, recunoaștem apartenența noastră la poporul
celor răscumpărați, la aceeași familie de frați și surori iubiți de unicul Tată».
Desigur, a recunoscut pontiful, asemenea poporului ales care după salvarea din
Marea Roșie a intrat în pustiu, ”și creștinii de astăzi întâmpină pe cale multe greutăți,
înconjurați de multe pustiuri spirituale care fac să se ofilească speranța și bucuria.
Pe cale există și pericole grave, care pun viața în pericol: câți frați îndură astăzi
persecuții pentru numele lui Isus! Când sângele lor este vărsat, chiar dacă aparțin
diverselor confesiuni, devin împreună mărturisitori ai credinței, martiri, uniți în
legătura harului baptismal. De asemenea, împreună cu prietenii din alte tradiții religioase,
creștinii înfruntă astăzi provocări care înjosesc demnitatea umană: fug de situații
de conflict și de mizerie, sunt victime ale traficului cu ființe umane și ale altor
sclavii moderne; suferă de lipsuri și de foame, într-o lume tot mai bogată în mijloace
și mai săracă în iubire, unde continuă să crească inegalitățile”.
Papa Francisc: «Dar, ca israeliții de la exod, creștinii sunt chemați
să păstreze împreună amintirea celor pe care Dumnezeu le-a săvârșit în ei. Învigorând
această memorie, putem să ne susținem unii pe alții și să înfruntăm, înarmați numai
cu Isus și cu blânda putere a Evangheliei sale, orice provocare cu speranță și curaj».
(rv – A. Dancă)
All the contents on this site are copyrighted ©. |